ANALIZĂ: Agricultura va creşte cu jumătate de miliard de euro în acest an

Rezultatele ar fi putut fi mai bune, în cazul în care condiţiile meteo ar fi fost mai prielnice. Astfel, dacă în 2018 producţia agricolă a României atingea maxime istorice, înregistrând recorduri la grâu şi porumb, anul acesta statisticile arată o scădere faţă de anul precedent, nu numai în cazul agriculturii autohtone, ci şi la nivel european, ca urmare a condiţiilor climatice extreme.

„România ocupă un loc de frunte în ierarhia clasamentului european la producţia agricolă, iar cifra de afaceri şi profitul companiilor locale reprezintă un barometru la fel de bun pentru reuşitele agriculturii româneşti. Chiar dacă nu toate companiile din domeniu folosesc drone şi alte tehnologii moderne pentru a supraveghea şi proteja culturile agricole, investiţiile şi programele derulate în acest sector, atât de autorităţi, cât şi de entităţi private, au vizat schimbări utile, care au contribuit din plin la dezvoltarea agriculturii româneşti, aşa că echipa noastră de experţi prevede o creştere a acestui sector şi în 2019, cu aproximativ 5% faţă de totalul cifrei de afaceri din 2018 a companiilor din domeniu”, a declarat Roxana Popescu, managing mirector al KeysFin, unul din cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.

În 2018, cifra de afaceri a companiilor locale din domeniul agriculturii a atins 43 miliarde lei, înregistrând o creştere de 14,7% comparativ cu rezultatele din 2014, conform celor mai recente date analizate de specialiştii KeysFin.

În topul celor mai mari companii cu profil agricol s-a situat Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, cu o cifră de afaceri de 2,3 miliarde lei (5,3% din total) în 2018. Clasamentul este completat de Smithfield România SRL (868 milioane lei), urmat dePromat Comimpex SRL (715 milioane lei), Agro-Chirnogi SA (698 milioane lei) şi Transavia SA (597 milioane lei).

Cei mai importanţi 10 jucători din agricultură au realizat afaceri însumate în valoare de 6,8 miliarde lei, concentrând 16% din totalul cifrei de afaceri a acestui sector în 2018.

Producţia vegetală din România a crescut în ultimii cinci ani cu 26%, ajungând la 13,9 miliarde de euro, clasându-se astfel pe locul al 6-lea în UE, în 2018, cu aproape 6% din total.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în ciuda fenomenelor hidro-meteorologice periculoase, anul trecut România ocupa primul loc la porumb în rândul statelor membre ale Uniunii Europene atât în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată, de 18,7 milioane de tone.

Mai mult, România a raportat anul trecut cea mai mare producţie de floarea soarelui din UE, de 3 milioane de tone, fiind urmată în clasament de ţări precum Bulgaria, Ungaria, Franţa şi Spania.

De asemenea, România a înregistrat 7,3% din totalul producţiei de grâu la nivelul UE, adică 10,1 milioane de tone, clasându-se astfel pe locul al 4-lea, după Franţa, Germania şi Marea Britanie.

În cazul producţiei de soia boabe, România ocupă poziţia a doua atât din punctul de vedere al suprafeţei cultivate cât şi din cel al producţiei, realizând peste 16% din totalul UE.

În ciuda provocărilor care ţin de condiţiile meteorologice impredictibile sau de accesul dificil la finanţare, din cele peste 23.500 de companii care activează în sectorul agricol, aproximativ 13.600 (58%) au înregistrat profit, 7.200 (30,5%) au fost în pierdere, restul înregistrând un rezultat nul în 2018.

Deşi profitul net însumat al sectorului a fost de 4,9 miliarde lei, cu 61% mai mare decât în 2014, acesta a scăzut în comparaţie cu anul precedent, fiind cu 14% sub nivelul din 2017.

În plus, agricultura devine un sector din ce în ce mai stabil, lucru demonstrat prin scăderea numărului insolvenţelor cu 18% faţă de 2017 şi cu 46% faţă de 2014. Totuşi, în contextul tendinţei de încetinire a economiei globale, specialiştii KeysFin preconizează pentru 2019 o stabilizare a numărului insolvenţelor a companiilor cu profil agricol din România la puţin peste 300.

În ultimii ani, accelerarea procesului de migrare pentru o remuneraţie net superioară celei din ţară şi absenţa unor măsuri consistente pentru a-i motiva pe muncitorii din agricultură să rămână acasă au dus la un deficit major al forţei de muncă în agricultură, care este acoperit cu greu de angajatori.

Astfel, forţa de muncă în sectorul agricol a scăzut cu 7,4% faţă de 2017 şi cu 2,8% comparativ cu 2014, până la 121.400 angajaţi. În acest context, dar şi ca urmare a deciziilor de majorare a salariului minim, costul mediu pentru un angajat în agricultură a crescut în ultimii cinci ani cu 74%, Creşterea este de 4 ori mai rapidă decât cea înregistrată la nivelul productivităţii muncii, evoluţie ce trebuie interpretată ca un risc pe termen mediu, cu impact asupra competitivităţii, în opinia analiştilor KeysFin.

Un alt semnal de alarmă este dat şi de faptul că peste 9.700 de companii agricole (aproape 42%) nu au avut angajaţi în 2018.

Potrivit datelor KeysFin, în 2018, lider în topul judeţelor cu cea mai mare cifră de afaceri din domeniul agriculturii a fost Bucureşti (9% din total). Companiile înregistrate în capitală au însumat 3,9 miliarde lei, urmate de Timiş (7,2%), Călăraşi (5,3%), Constanţa (5%) şi Satu Mare (4,4%).

Cele cinci judeţe au generat împreună o cifra de afaceri de 13,3 miliarde lei, reprezentând 30,9% din cifra de afaceri locală a companiilor din sectorul agricol, în 2018.

Deşi agricultura tradiţională este încă preferată metodelor moderne, România se aliniază directivelor europene şi implementează de ani buni măsuri care încep să schimbe faţa agriculturii autohtone şi care o fac să rămână un contributor constant şi performant la nivel european.

La baza acestor schimbări au stat o serie de măsuri realizate prin intermediul programului PNDR 2014-2020, care a avut la bază acordarea de fonduri nerambursabile agricultorilor români în vederea modernizării şi extinderii exploataţiilor agricole, dar şi sprijinirea instalării tinerilor fermieri, mărirea suprafeţelor irigate sau implementarea unor măsuri de protecţie antigrindină, contribuind astfel la creşterile raportate în domeniul agricol, în ciuda unor fenomene mai mult sau mai puţin predictibile.

Este de remarcat totodată şi tendinţa agricultorilor de a acorda din ce în ce mai multă atenţie mecanismelor de promovare a produselor locale, vizibilă atât la nivelul parteneriatelor cu marile lanţuri de magazine cât şi al atestatelor de recunoaştere internaţională.