ANALIZĂ: Aşteptările românilor privind redresarea economică şi dorinţa de cumpărare sunt în creştere

Astfel, indicatorul privind starea economiei a crescut în trimestrul al treilea cu 4,6 puncte, la -11,5 puncte, de la -16,1 puncte în trimestrul anterior, indicatorul referitor la aşteptările privind veniturile s-a îmbunătăţit de la -5,3 puncte la -4,5 puncte, iar cel privind dorinţa de cumpărare a urcat de la -22,5% la -21,1%.

"Pentru 2013, toţi experţii anticipează o uşoară înviorare a economiei româneşti, până în prezent extrem de slabă. Previziunile privind această ameliorare variază între 1,6 procente şi 2,0 procente. În perioada 2014 - 2016, se anticipează că economia României va cunoaşte o creştere cuprinsă între 2,7 procente şi 4,3 procente. Cadrul economic general este favorabil: datoria naţională este în jur de 34 procente, deficitul bugetar în jur de 2,5 procente, iar şomajul se situează la circa 7 procente (...) Consumul privat joacă un rol tot mai important în România. Venitul real este în creştere", se arată în raportul GfK privind Climatul de Consum în Europa pentru al treilea trimestru din 2013.

Studiul precizează însă că România are încă nevoie de o serie de reforme pentru a putea ţine pasul, pe termen lung, cu celelalte ţări europene.

"Foarte multe companii continuă să rămână în proprietatea statului. Speranţele de continuare a privatizării au fost risipite în repetate rânduri, în special în industria chimică, minerit şi transporturi. În plus, încă mai există probleme legate de sistemul judiciar şi de piaţa neagră", se mai arată în raport.

Potrivit sursei citate, reformarea recentă a sectorului formării profesionale este binevenită în contextul ratei ridicate a şomajului în rândul tinerilor.

"Sectorul încă slab al formării profesionale a fost recent reformat. După 1989, la nivelul întregii ţări, s-a investit extrem de puţin în acest sector, însă acum există o nouă legislaţie, pe baza căreia calificările profesionale pot fi complet remodelate. Este vorba aici de calificările practice. Obiectivul este satisfacerea cererii de pe pieţele de muncă locale printr-o colaborare strânsă cu instituţiile comerciale şi de stat. Se urmăreşte garantarea disponibilităţii de profesionişti calificaţi şi, în acelaşi timp, asigurarea unor perspective de carieră bune pentru tineri. Acest pas este esenţial, mai ales dacă ţinem seama de rata ridicată a şomajului din rândul tinerilor", menţionează raportul.

În întreaga Europă se răspândeşte speranţa că punctul critic al crizei a fost depăşit, şi că economia a început, treptat, să se redreseze, arată GfK.

Astfel, aşteptările privind starea economiei au o tendinţă ascendentă în aproape toate ţările, cu excepţia Greciei şi Italiei unde înregistrează o stagnare. În perioada iulie - septembrie, cea mai mare creştere s-a înregistrat în Austria, Cehia şi Franţa. În prezent, valoarea cea mai coborâtă a indicatorului se înregistrează în Grecia (-41.1 puncte). Italia a beneficiat de o uşoară îmbunătăţire (-34.8 puncte), iar Polonia de o creştere semnificativă (-29.5 puncte), cu toate că rămâne în continuare, în ansamblu, a treia cea mai coborâtă valoare. În următoarele câteva luni, se anticipează creşteri ale economiei în Regatul Unit (19,2 puncte), Germania (10,7 puncte) şi Austria (6,7 puncte).

Şi indicatorul aşteptărilor privind veniturile s-a îmbunătăţit în mod considerabil în aproape toate ţările. Olanda este singura ţară în care aşteptările privind veniturile au scăzut în ultimele trei luni. Cele mai mici valori s-au înregistrat în Grecia (-46,8 puncte), Olanda (-42,7 puncte) şi Franţa (-42,1 puncte). Cele mai ridicate valori ale indicatorului se înregistrează în Germania (33,7 puncte), Cehia (16,5 puncte) şi Austria (15,1 puncte).

Având în vedere că atât aşteptările privind starea economiei, cât şi aşteptările privind veniturile au crescut relativ accentuat în întreaga Europă, şi indicatorul privind dorinţa de cumpărare s-a îmbunătăţit. Indicatorul a stagnat în Austria, Cehia, Franţa, Grecia şi Portugalia, cele mai mici valori s-au înregistrat în Cehia (-25,8 puncte), Franţa (-36,6 puncte) şi Portugalia (-42,2 puncte), iar cele mai mari în Germania (45 puncte), Bulgaria (15,2 puncte) şi Austria (11,8 puncte).

Studiul a fost realizat în rândul consumatorilor din 14 ţări europene.