ANALIZĂ: Băncile centrale ies în apărarea creşterii economice, în primele zile ale crizei

Liderii financiari ai statelor G7 au participat duminică la o conferinţă telefonică, pentru a discuta despre perspectivele economice globale, retrogradarea în premieră a ratingului SUA de la AAA de către Standard & Poor's, situaţia de pe pieţele valutare şi criza din zona euro, scrie Bloomberg.

În cele 72 de ore care au urmat acestor discuţii, Rezerva Federală a SUA s-a angajat să menţină dobânzile aproape de zero pentru cel puţin încă doi ani, Banca Centrală Europeană a intervenit pe piaţa obligaţiunilor de stat, Banca Angliei a sugerat că este gata să extindă măsurile de stimulare dacă va fi necesar, Banca Japoniei şi-a întărit semnificativ retorica prin care avertizează pieţele că yenul nu mai trebuie să se aprecieze, iar Banca Naţională a Elveţiei a luat măsuri agresive de combatere a unui franc "supraapreciat".

"Bancherii centrali au fost până acum stâlpi de stabilitate. Politicienii au făcut tot ce le-a stat în putere să distrugă încrederea în capacitatea lor de a rezolva problemele cu care se confruntă", comentează pentru Bloomberg economistul şef pe probleme internaţionale al Deutsche Bank, Stefan Schneider.

Joi, banca centrală a Coreei de Sud a menţinut dobânda de politică monetară pentru cea de-a doua lună consecutiv, iar guvernul a convocat o conferinţă de presă la Seoul pentru a vorbi despre căderea recentă a burselor.

Miniştrii Finanţelor din ţările G7 au arătat, într-un comunicat transmis pe 7 august, că vor lua "toate măsurile necesare pentru a susţine stabilitatea fnianciară şi creşterea, în strânsă cooperare şi încredere".

Luni, Banca Centrală Europeană, care a repornit săptămâna trecută programul de achiziţii de obligaţiuni de stat de pe piaţa secundară după 18 săptămâni de pauză, a extins anvergura iniţiativei pentru a include Italia şi Spania, a treia şi a patra economie a zonei euro, ameninţate de criza datoriilor de stat.

Rezerva Federală a decis marţi să menţină dobânda de politică monetară la minimul record de aproape 0% pentru încă doi ani, până la mijlocul anului 2013, şi a indicat că este gata să folosească măsuri decisive de susţinere a creşterii economice, în timp ce politicienii de la Washington se pregătesc să "strângă cureaua", iar măsurile de stimulare economică introduse de Administraţia Obama în 2009 iau sfârşit.

Guvernatorul Băncii Angliei, Mervyn King, a declarat miercuri la Londra că obstacolele care pun piedică creşterii economice a ţării se intensifică "zi de zi", iar autorităţile pot extinde măsurile de stimulare dacă perspectivele de creştere vor continua să se deterioreze.

Guvernatorul Băncii Japoniei, Masaaki Shirakawa, a declarat marţi că volatilitatea de pe pieţele valutare ar putea avea un impact negativ asupra economiei, după ce banca centrală a intervenit unilateral săptămâna trecută pentru a slăbi yenul în raport cu valutele de pe principalele pieţe de export, iar guvernul a extins măsurile de stimulare cu 10.000 miliarde yeni (130 miliarde de dolari).

Banca Naţională a Elveţiei a anunţat miercuri că va creşte puternic lichiditatea francului în pieţe, la o săptămână după ce a redus dobânda de politică monetară la "cât mai aproape de zero posibil", pentru a combate "supraaprecierea masivă" a francului elveţian.

Deşi acţiunile celor cinci bănci centrale nu sunt neapărat coordonate direct, efortul comun al acestora este cel mai puternic din octombrie 2008, când Fed, BCE şi alte patru bănci centrale au redus simultan dobânzile pentru a limita consecinţele prăbuşirii Lehman Brothers.

"Băncile centrale încearcă să facă ordine. Însă trebuie să recunoaştem că ceea ce fac este necesar, dar nu suficient. Avem nevoie de măsuri şi din partea altor agenţii, fie ele din SUA sau din Europa", comentează Mohamed El-Erian, directorul general al Pacific Investment Management Co., cel mai mare fond de obligaţiuni din lume.

Verdictul pieţelor financiare a fost unul mixt până acum. Indicele Standard & Poor's 500 al bursei de la New York, care a scăzut în 11 din ultimele 13 şedinţe consecutive, a închis miercuri în cădere cu 4,4%.

Bursa de la Frankfurt a înregistrat, tot miercuri, cea mai abruptă scădere din 2008, de 5,1%, în linie cu celalte mari pieţe din zona euro, coborând pentru cea de-a 11-a zi consecutiv, cel mai îndelungat trend descendent din 1978.

Randamentele obligaţiunilor de stat sunt în scădere pe pieţele secundare în SUA şi în Europa. Dobânda titlurilor de Trezorerie SUA cu maturitatea la 10 ani a scăzut cu 0,14 puncte procentuale, la 2,11%.

Guvernele zonei euro nu au reuşit să acţioneze decisiv pentru a opri definitil contagiunea crizei datoriilor de stat. Combaterea crizei care ameninţă supravieţuirea monedei euro a căzut acum în sarcina BCE.

Achiziţionarea obligaţiunilor italiene şi spaniole de pe pieţele secundare ar putea impune BCE să-şi extindă puternic bilanţul, deschizând calea pentru acuzaţii că ar fi salvat ţări "risipitoare", încălcând astfel un principiu cheie al tratatului fondator al zonei euro şi subminându-şi propria credibilitate. În conducerea BCE, preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann, s-a opus reluării programului de achiziţii de obligaţiuni, alături de reprezentantul Germaniei în Consiliul Guvernatorilor, Juergen Stark, şi de reprezentanţii Olandei şi Luxembourgului.

Preşedintele Fed, Ben Bernanke, a indicat că banca centrală ar putea lansa o a treia rundă de stimulare a lichidităţii din economie prin achiziţii masive de active, deşi primele două astfel de scheme, derulate din 2009 până la mijlocul acestui an, au dislocat fonduri de 2.300 miliarde de dolari dar nu au reuşit să asigure o scădere semnificativă a şomajului sau să aşeze economia pe o direcţie de creştere sustenabilă. Decizia de marţi de a menţine dobânda de politică monetară la zero până în 2013 a stârnit disensiuni în conducerea Fed, Bernanke confruntându-se cu cea mai vehementă opoziţie din 2006, când a preluat funcţia.

Chiar dacă iau măsuri, băncile centrale "nu au un leac universal" şi se confruntă cu disensiuni în interior, concluzionează Schneider.

"Este din ce în ce mai neclar cine va putea opri această spirală", avertizează economistul Deutsche Bank.

Un bun cunoscător al Marii Depresii, Bernanke a declarat anul trecut că printre lecţiile învăţate în urma crizei financiare din anii '30 este că "autorităţile trebuie să răspundă puternic, creativ şi decisiv", iar "crizele internaţionale în anvergură necesită un răspuns internaţional".