Analiză: Băncile centrale se tem de pierderea încrederii publicului şi se concentrează pe inflaţie

Reuniunea decidenţilor din principalele bănci centrale ale lumii a spulberat speranţele traderilor privind inversarea politicii actuale de combatere a inflaţiei prin creşterea ratelor dobânzilor. De fapt, anunţul Fed - că este gata să facă tot ce este necesar pentru a reduce inflaţia - a dus la o scădere cu 4% a pieţelor americane.

Jerome Powell, preşedintele Fed, consideră că refacerea stabilităţii preţurilor va dura ceva timp şi necesită utilizarea în forţă a instrumentelor Fed pentru a aduce cererea şi oferta într-un echilibru mai bun. Reducerea inflaţiei va necesita probabil o perioadă susţinută de reducere a creşterii economice şi foarte probabil va aduce o oarecare deteriorare a condiţiilor de pe piaţa muncii. În timp ce ratele mai mari ale dobânzilor, creşterea mai lentă şi condiţiile restrictive de pe piaţa forţei de muncă vor duce la scăderea inflaţiei, măsurile vor provoca, de asemenea, “suferinţă” pentru familii şi companii. Acestea sunt costurile reducerii inflaţiei, dar un eşec în restabilirea stabilităţii preţurilor ar provoca dureri mult mai mari, a menţionat Jerome Powell.

Este foarte probabil ca România să nu fie scutită de suferinţa indusă de măsurile antiinflaţioniste. În ultima minută publicată, BNR a menţionat că va fi testată capacitatea unor companii de a rămâne viabile în contextul costurilor ridicate. De asemenea, principalul factor determinant al creşterii PIB-ului în România va rămâne probabil consumul privat şi este posibil să asistăm la o încetinire în 2023, sub influenţa creşterii graduale a ratelor dobânzilor dar şi a altor factori. Cu toate acestea, băncile centrale din Europa Centrală şi de Est au început ciclul de majorare a dobânzilor mai devreme şi au acum opţiunea de a face o pauză, dacă datele economice permit asta. În august, Banca Naţională a Cehiei a menţinut neschimbată rata dobânzii la 7%. Însă BCE nu se află în această poziţie.

Isabel Schnabel, membră a Comitetului executiv al BCE, a menţionat în discursul său că băncile centrale ar trebui să acţioneze cu hotărâre împotriva "riscului ca oamenii să înceapă să se îndoiască de stabilitatea pe termen lung a monedelor noastre tradiţionale". Cu cât inflaţia rămâne mai mult timp la un nivel ridicat, cu atât mai mare este riscul ca publicul să-şi piardă încrederea în capacitatea băncilor centrale de a păstra puterea de cumpărare, potrivit doamnei Schnabel. Prin urmare, băncile ar trebui să acţioneze în forţă.

Cu o rată a dobânzii actuale de 0,5% şi o inflaţie comparabilă cu cea americană, BCE este încă departe de rata dobânzii de 2,5% a Fed. Inflaţia anuală din SUA pentru luna iulie este de 8,5%, iar în Europa inflaţia este similară dacă ne uităm la media din zona euro - 8,9% şi Uniunea Europeană - 9,8%. În timp ce Germania a înregistrat 7,5%, iar Franţa 6,1%, în ţările baltice inflaţia se situează în jurul valorii de 22%, Cehia şi Bulgaria sunt la 17,3%, Polonia la 15,6%, iar România la 14,96%. În Europa, preţurile ridicate la energie împing inflaţia în sus, în timp ce estimările privind creşterea economică scad, iar mulţi analişti văd iminenţa unei recesiuni. Adăugând în ecuaţie deprecierea euro cu peste 12% faţă de dolar în acest an şi tranzacţionarea acum sub paritate, mai multe voci din cadrul BCE cer o majorare a dobânzii cu cel puţin 0,5% în septembrie.

Simpozionul de la Jackson Hole a arătat clar că în SUA şi în Europa este timpul să se acţioneze pentru a reduce agresiv inflaţia, chiar dacă acest lucru înseamnă sacrificarea unei părţi din creşterea economică. Prin urmare, este foarte probabil ca politica de majorare a ratelor dobânzilor să continue. Mai degrabă mai devreme decât mai târziu, acest lucru va avea un impact asupra pieţei muncii, a salariilor şi a consumului.