ANALIZĂ: Băncile europene încep să se retragă din Europa de Est. Situaţia ar putea declanşa o criză a creditelor

Zeci de bănci din zona euro s-au înghesuit pe pieţele est-europene în ultimii ani, sperând să profite de creşterea economică rapidă din regiune şi de potenţialul relativ neexploatat al serviciilor financiare, însă criza bancară provocată în Europa de Vest de criza datoriilor de stat a inversat acest trend, notează WSJ.

Astfel, băncile se grăbesc să se retragă din Europa de Est, punând în pericol creditarea.

"Asta înseamnă, în cel mai bun caz, că creşterea creditelor în Europa de Est va rămâne la niveluri foarte slabe. Însă cred că există un risc considerabil, subapreciat, al unei noi crize a creditelor", comentează Neil Shearing, economist şef pentru pieţe emergente la Capital Economics Londra.

Spre exemplu, cel puţin şapte bănci europene caută investitori dispuşi să le cumpere operaţiunile din Polonia şi Turcia pentru a obţine lichidităţile de care au nevoie pentru a face faţă situaţiei din Europa de Vest, notează WSJ.

Totodată, două dintre cele mai mari bănci europene, Commerzbank (Germania) şi UniCredit (Italia) au anunţat că intenţionează să înceteze sau să reducă creditarea în unele ţări est-europene care reprezentau înainte pieţe prioritare pentru cele două grupuri. Autorităţile europene au impus ambelor bănci să-şi consolideze capitalul cu câteva miliarde euro fiecare până în iunie.

Populaţia este îngijorată, fapt reflectat de retragerile de depozite din Letonia de la sfârşitul săpătmânii trecute din cauza zvonurilor că băncile suedeze au probleme şi se pregătesc să iasă din ţară. Suedia nu a adoptat moneda euro, iar instituţiile de credit suedeze controlează 40% din activele sistemului bancar leton.

O treime din bancomatele Swedbank din Letonia au fost golite în weekend, deşi banca a dezminţit zvonurile. Grupul suedez a arătat ulterior că nu a fost afectat de retragerile masive din Letonia, iar autorităţile letone au anunţat că anchetează propagarea zvonurilor.

Situaţia din Letonia s-a stabilizat luni, retragerile de numerar revenind la cote normale.

Băncile din zona euro au promis, la începutul crizei, că îşi vor păstra expunerea pe Europa de Est, însă situaţia s-a schimbat şi multe instituţii de credit din Grecia, Italia, Portugalia, Belgia, Germania şi Irlanda au început să cocheteze cu ideea ieşirii de pe pieţele emergente.

Băncile europene sperau că operaţiunile din aceste ţări pot atrage interesul altor grupuri financiare, aflate într-o situaţie mai bună. Interesul manifestat de investitori pentru aceste active pare însă redus, potrivit unor surse apropiate licitaţiei organizate de grupul portughez Millennium BCP pentru operaţiunile din Polonia. Potenţialii cumpărători sunt prudenţi şi evită să investească într-un context atât de incert, însă banca portugheză consideră că operaţiunile din Polonia sunt de calitate ridicată şi vrea să le păstreze dacă nu va găsi un investitor serios, au arătat alte surse.

Citeste si: România trebuie să-şi pună centura de siguranţă. Ce spune The Economist despre 2012

Citeste si: O criză economică severă la nivel global similară Marii Depresiuni din anii '30 este o posibilitate foarte reală