Analiză: BCE a tăiat capul inflaţiei, dar dobânzile ar putea creşte şi mai mult

Inflaţia a accelerat în august în Spania, una dintre cele mai mari economii ale uniunii monetare, din cauza preţurilor mai mari ale carburanţilor. Eforturile OPEC în frunte cu Arabia Saudită şi ale Rusiei de a scumpi petrolul au lovit la celălalt capăt al lumii, în una dintre cele mai mari economii ale zonei euro. Cel mai probabil şi invazia de turişti străini a imprimat un impuls suplimentar scumpirilor.

Iar Spania era exemplul pozitiv de succes în lupta naţională şi pan-europeană cu preţurile. Indicatorul ajunsese la 1,9% în iunie, cu foarte puţin sub ţinta urmărită de Banca Centrală Europeană pentru întreaga zonă euro. Un re­zultat invidiat de toată lumea. Unii analişti cred că inflaţia va continua să accelereze. In­flaţia a accelerat din nou, pe neaşteptate, şi în cele mai populate landuri din Germania, deşi cea mai mare economie din Europa nu reuşeşte să se îndepărteze de recesiune.

În teorie, recesiunea frâ­nează consumul şi astfel stopează creşterile de preţuri. Analiştii sunt optimişti şi se aşteaptă ca în curând situaţia să se îmbunătă­ţeas­că uşor. De cealaltă parte, consu­ma­torii îşi pierd încet încrederea în eco­nomie. În Franţa, retailerii, cei cu care guvernul de la Paris a aranjat trimestrul prelungit antiinflaţie cu reduceri de preţuri, au trecut la avertizări. CEO-ul de la Carrefour a spus că preţurile mari au forţat consumatorii să reducă masiv cheltuielile cu bunuri esenţiale. El a cerut guvernului să amâne aplicarea unei legi care plafonează la 34% promoţiile pe care retailerii le pot oferi.

Din spusele executivului, lanţul său de ma­gazine ar vrea promoţii şi mai mari, spre e­xemplu reducerea preţului cu 60% la deter­gent, dar legea nu-i va permite. Statul în schimb doreşte combaterea cât mai rapidă a inflaţiei alimentare. Analiştii pun co­mentariile pe seama jocului din­tre retaileri şi guvern de a da vina unul pe celălalt pentru scumpiri. În Franţa, retailerii şi guvernul negociază anual preţurile. Un alt lanţ de magazine, Les Mousquetaires, preconizează că preţurile vor rămâne ridicate până în martie anul viitor.

Toate acestea arată cât de nesigur este terenul pe care BCE luptă contra inflaţiei şi cât de neclar este orizontul. În acest context, şi după publicarea datelor regionale privind infla­ţia din Germania, jucătorii de pe piaţa banilor (a datoriilor pe termen scurt) iau în calcul şanse de 60% ca banca centrală a zonei euro să majoreze dobânzile de politică monetară în septembrie. Procentul era de 50% în urmă cu o zi, scrie Reuters. În Germania, coşmarul infla­ţionist, care reînvie trauma naţională a hi­perinflaţiei din anii 1920, îi urmăreşte pe consumatori.

În landul Renania de Nord - Westfalia, care cu 18 milioane de locuitori este cel mai populat din ţară, creşterile de preţuri din august au avut la bază scumpirea articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte, a energiei pentru gospodării şi a băuturilor alcoolice şi tutunului. S-a mai do­molit inflaţia la alimente, arată statistica, însă con­sumatorii nu percep acest lucru. Preţurile alimentelor au rămas cu mult mai sus decât erau acum un an, creând senzaţia că traiul de­vi­ne tot mai scump. Această senzaţie este cuanti­ficată prin indicele încrederii consumatorului în economie realizat lunar de institutul de cercetare a pieţei GfK. Indicatorul se află de câteva luni la niveluri neobişnuit de joase şi, spun analiştii de la GfK, va coborî uşor în septembrie, notează Deutsche Welle.

„Climatul pentru consum nu manifestă o tendinţă clară, nici în sus şi nici în jos, dar se află la niveluri foarte scăzute“, spune Rolf Bürkl, analist la institutului. „Astfel, şansele ca dis­poziţia consumatorului să-şi revină considerabil anul acesta se reduc şi mai mult. Inflaţia ridicată persistentă şi, mai presus de toate, preţurile mari ale alimentelor şi carburanţilor împiedică recăpătarea încrederii de către consumator.“

Această lipsă de încredere poate deveni o frână pentru revenirea economică. Iar dis­po­ziţia consumatorului se înrăutăţeşte cu toate că majorările salariale, ceva rar până în urmă cu câţiva ani în Germania, din al doilea tri­mestru au fost record, de 6,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea accentuată ali­men­tează îngrijorările că inflaţia va găsi energie şi în costurile mai mari cu munca, scrie Financial Times.

Salariile mai mari reflectă majorarea salariului minim pe economie şi bonusurile acordate de companii angajaţilor pentru atenuarea impactului inflaţiei. În Spania, inflaţia generală a accelerat de la 2,3% în iulie la 2,6% în august. Este a doua creştere consecutivă a indicatorului. Inflaţia de bază, de la calcularea căreia sunt excluse elementele volatile precum preţurile alimentelor şi energiei şi care este urmărită mai îndeaproape de băncile centrale, este mult mai mare, de 6,1%, dar aceasta a decelerat foarte uşor. Nivelul a rămas atât de sus cel mai probabil din cauza consumului din turism, cred analiştii de la ING. În inflaţia generală, cele mai puternice presiuni ascendente au venit de la preţurile carburanţilor, mai scumpi din cauza creşterii cotaţiilor petrolului. Încă de la începutul verii preţurile ţiţeiului au crescut accentuat, de la 72 de dolari pe baril la 86 de dolari barilul. Mai rău este că petrolul probabil că va continua să se scumpească, putând ajunge la 90 de dolari pe baril până la sfârşitul anului. Dar multe depind de cum evoluează cererea globală, care depinde de starea de sănătate a economiei globale. China încetineşte, Germania stagnează, iar ce se va întâmpla cu SUA este incert. Mulţi economişti se aşteaptă la o încetinire bruscă sub efectul de frânare al creşterilor dobânzilor. Însă până acum economia americană a surprins pozitiv. Mai mult, ţările OPEC şi Rusia umblă la producţia de ţiţei tocmai pentru a ţine preţurile sus sau pentru a le majora. Analiştii de la ING se aşteaptă ca inflaţia spaniolă să-şi continue avansul.