Un acord NATO anterior a stabilit ca principiu că statele membre alianţei militare trebuie să aloce 2% din PIB anual pentru reîmprospătarea capacităţilor militare, iar la summitul NATO din 2017 preşedintele american Donald Trump a amplificat presiunile asupra aliaţii europeni, în condiţiile în care Statele Unite şi-au majorat semnificativ cheltuielile militare la mai mult decât dublu faţă de cheltuielile combinate ale aliaţilor, respectiv la 639 de miliarde de dolari în 2018.
Fenella McGerty, analist pentru bugete de apărare la IHS Markit notează în raportul de vineri că finanţarea acordată capacităţilor militare au demarat o tendinţă ascendentă în ultimii ani.
“Factorii politici continuă să reprezinte un element central pentru asta pe măsură ce Europa răspunde la presiuni din partea aliaţilor NATO – în special SUA – pentru creşterea alocărilor bugetare pentru cheltuieli militare”, spune McGerty.
Analiza estimează că, în 2019, cheltuielile militare în Uniunea Europeană au crescut cu 5% faţă de anul precedent. Germania singură a cheltuit cu 11% mai mult pe apărare în acest an, în timp ce bugetul de apărare al Suediei a fost cu aproape 9% mai mare. În ţările dezvoltate din vest şi sud, precum Marea Britanie, Franţa şi Italia, cheltuielile militare au crescut cu circa 4%, în timp ce în est s-au majorat mai pronunţat în termeni procentuali, cu aproximativ 9% în 2019.
Până la sfârşitul acestui an, aliaţii europeni şi Canada vor fi adăugat un total cumulat de peste o sută de miliarde de dolari din 2016 încoace.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Apărării Naţionale către Alianţa Nord-Atlantică, ţara noastră alocă în 2019 un procent de 2,04% din PIB pentru Apărare, fiind unul dintre cei şapte aliaţi NATO care respectă principiul de 2%, alături de SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), Polonia (2,01%) şi Lituania (2,01%).
Sursă foto: Hepta