ANALIZĂ: Cum luăm startul spre banii europeni

Atât instituţiile publice cât şi instituţiile neguvernamentale s-au echipat cu strategii şi draft-uri de fişe de proiect pentru o bună absorbţie a banilor europeni. Conform Acordului de Parteneriat al României, pentru perioada 2014 – 2020, ţara noastră are alocate aproximativ 33 miliarde euro. Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, în exerciţiul de finanţare 2007 – 2013, României i s-au alocat pentru programe operaţionale 19.057.658.140 euro, rata efectivă de absorbţie fiind, la 30 iunie 2016, de 68,47%.

De mai bine de un an, instituţiile publice - care vor fi autorităţi de management în cadrul proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile - lansează dezbateri şi strategii privind ghidurile de finanţare, programe şi linii pe care doresc să meargă pentru absorbţia fondurilor ce ne sunt repartizate în exerciţiul 2014 – 2020. La nivel central s-au întocmit strategii naţionale, o serie de ministere au şi lansat primele linii de finanţare, urmând să se pronunţe în privinţa eligibilităţii aplicanţilor care, în cele mai multe situaţii, sunt exponenţi ai societăţii civile, asociaţii care accesează bani pentru comunităţile mici, prin aşa numitele Grupuri de Acţiune Locală (GAL).

De cealaltă parte, ONG-urile susţin că au expertiză în domeniu. ”În privinţa accesării fondurilor nerambursabile, societatea civilă este mult mai bine pregătită decât instituţiile publice. Provocările permanente cu care se confruntă societatea civilă din cauza mai multor factori, de la cei de natură financiară, la cei de natură legislativă, dau valoare acesteia. Oamenii din ONG-uri s-au luptat pentru supravieţuire, în timp ce banul public a făcut ca oamenii din instituţiile publice să supravieţuiească în virtutea inerţiei”, ne-a declarat Mariana Bâtcă, vicepreşedinte al Asociaţiei Pro Democraţia. Potrivit acesteia, „în ONG-uri găseşti oameni pregătiţi să înfrunte provocările accesării fondurilor nerambursabile, oameni care cunosc mecanismele de finanţare dar care întâmpină greutăţi datorită incompetenţei şi nepotismului promovate în sistemul public”.

”Lipsa unui management public profesionist, cu proceduri clare, aplicate într-un mod responsabil de către oamenii din instituţiile publice şi modificări legislative cel mai adesea fără studii de impact sunt alte probleme întâmpinate în accesarea acestor fonduri. Realizarea unor strategii locale de dezvoltare cu copy şi paste, de către firme de consultanţă afiliate politic, nu au cum să conducă la schimbări reale în comunităţile din România”, a adăugat Mariana Bâtcă.
Sursa mai sus citată a mai arătat că în noile programe cu finanţare europeană 2014-2020 sunt linii cu procent zero pentru confinaţare din partea ONG-urilor, ”aşa cum este normal in contextul actual”.

Cât despre modalităţile prin care ONG-urile erau nevoite să facă rost de bani pentru cofinanţarea proiectelor ”cum să asigure cofinanţarea o organizaţie non-profit, cum să strângă aceasta bani din donaţii şi sponsorizări în urma unor campanii de fundraising, într-o societate în care nu există excedent financiar în bugetul personal sau în bugetul firmelor?! Eu consider că parteneriatele dezvoltate în accesarea acestor fonduri nerambursabile, între instituţiile publice şi cele private, vor fi motorul programului, iar ONG-urile vor fi pedala de acceleraţie”, a adăugat Mariana Bâtcă, vicepreşedinte al Asociaţiei Pro Democraţia.

Potrivit site-urilor instituţiilor publice, principalele direcţii strategice ale autorităţilor sunt infrastructura, mediul şi urbanismul, economia, educaţia, sănătatea, cultura, sportul, turismul, siguranţa cetăţeanului, urbanismul şi societatea civilă. Primele linii de finanţare din România au fost deschise, la începutul lunii iulie, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi se adresează Grupurilor de Acţiune Locală (GAL) care reprezintă comunităţile rurale şi urbane mici, pentru dezvoltarea strategiilor durabile. Potrivit Raportului de Evaluare a Strategiilor de Dezvoltare Locală, au intrat în etapa de evaluare mai multe GAL-uri din ţară.

Cosmin Răzmeriţă, preşedintele GAL ”Câmpia Brăilei” şi ”Terasa Brăilei”, grupuri declarate eligibile, care reunesc mai multe unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Brăila, ne-a comunicat că strategiile de dezvoltare pentru cele două zone au fost evaluate şi finanţate, urmând etapa de implementare, după semnmarea contractelor de finanţare fiind posibilă şi elaborarea ghidurilor de finanţare pentru fiacre submăsură în parte şi deschiderea de sesiuni de finanţare.

”Vor putea beneficia de finanţări prin GAL agenţii economici care au sediul social într-una din comunele componente. Finanţările vor fi atât pentru domeniul agricol, cât şi pentru non-agricol. O măsură specială va fi constituirea de forme asociative pe teritoriul GAL-ului. Astfel cei interesati vor beneficia de finanţare pentru elaborarea de studii de impact pe diverse domenii şi apoi înfiinţarea efectivă a asociaţiilor sau fundaţiilor. Se pot constitui asociatii ale crescătorilor de animale, asociaţii ale legumicultorilor, organizaţii care se ocupă de irigaţii, asociaţii ale minoritătilor şi persoanelor defavorizate, toate cu scopul de a reprezenta interesele comunităţilor şi de a beneficia în continuare de fonduri europene nerambursabile”, spune Cosmin Răzmeriţă, preşedintele GAL amintite.

Din aceeaşi sursă am mai aflat că autorităţile locale vor fi eligibile pentru o gamă largă de investiţii, de la amenajarea de parcuri, locuri de joacă pentru copii, până la amenajarea centrelor civice, modernizarea curţilor şcolilor şi a grădiniţelor, extinderea reţelelor de electrificare, precum şi achiziţia de utlilaje pentru serviciile în cazul situaţiilor de urgenţă. ”GAL-urile vor beneficia şi de cheltuieli de organizare şi funcţionare, cu ajutorul cărora vor fi susţinute salariile angajaţilor care se vor ocupa de implementarea şi monitorizarea strategiei şi acţiunile de mediatizare a proiectului şi a oportunităţilor de finanţare.

Implementarea strategiilor ar trebui realizată până în anul 2023, dar sperăm ca în maximum patru ani să avem un grad de absorţie de peste 95% şi să închidem implementarea strategiilor”, a adăugat Cosmin Răzmeriţă.

Citeşte şi: Deşi România are cea mai mare creştere economică din Europa iar companiile caută de zor angajaţi, 90.000 de români vor să plece să muncească în străinătate

Citeşte şi: Păgubiţii Astra mai pot solicita plata daunelor la Fondul de Garantare până pe 28 iulie

Citeşte şi: Oamenii de afaceri turci din România îşi declară fidelitatea faţă de regimul Erdogan: ”Democraţia a învins lovitura de stat”

Citeşte şi: EFECTUL BREXIT: Canada transmite că se concentrează pe semnarea Acordului comercial cu UE, nu cu Marea Britanie

Citeşte şi: ANALIZĂ: Lista neagră a achiziţiilor publice din România, utilă şi dorită, dar inexistentă

Citeşte şi: România ar putea avea servicii de internet mobil la viteze de 1 Gbps pentru descărcarea datelor

Citeşte şi: Tranzitul petrolierelor prin Canalul Bosfor, suspendat din raţiuni de securitate