Analiză: cum va gestiona Europa o eventuală recesiune? Criza pare inevitabilă

Unul dintre cei mai mari pro­ducători de aluminiu euro­peni îşi va înjumătăţi produc­ţia din Germania din cauza costurilor prea mari cu elec­tricitatea. Tot acolo, brutăriile obişnuite se tem că nu vor rezista crizei energetice.

Cum pericolul ca Rusia să închidă de tot robinetul de gaze către Europa de Vest este cât se poate de mare, la fel de mare este şi probabilitatea ca la iarnă energia să fie ra­ţionalizată în economiile mari. Toate acestea înseamnă restrângerea activităţii economice, presată în jos şi de întreruperile de pe lanţurile de aprovizionare create de penurii şi de şocurile pandemiei.

Astfel, Germania, cea mai mare econo­mie a Europei, alunecă rapid către recesiune, dacă nu cumva este deja acolo, spun analişti şi bancheri de top. Însă toată zona euro se va confrunta cu un blocaj economic, anticipează specialiştii, deşi în trimestrul II economiile s-au descurcat mai bine decât au crezut ei.

Recesiunea ar trebui să vină şi în Europa de Est, prin contaminare din Vest, de care regiunea este dependentă pentru comerţ, şi din cauza propriilor blocaje. Dar cât de grea va fi criza economică? CEO-ul de la UniCredit Andrea Orcel crede că Europa se va confrunta cu o recesiune „relativ uşoară“, iar revenirea va începe în 2024 sau mai târziu, scrie Reuters.

Prin urmare, scăderea va dura mult, dar nu va trage economiile în abisuri. În Ungaria, ministrul dez­vol­tării economice Nagy este şi mai optimist: eco­nomia ungară va reuşi să evite recesiunea, a spus el pentru agenţia de ştiri a guvernului MTI. Oficia­lul nu exclude totuşi o în­cetinire considerabilă a rit­mului de creştere.

Alţii nu exclud nici recesiunea dacă Comisia Europeană decide că Ungaria nu merită acces la fondurile europene. Pu­nând sub semnul îndoielii calculele ministru­lui ungar, cele mai recente date statistice arată încetinirea vânzărilor de retail în iulie, ceea ce este normal când preţurile nu se opresc din creştere de un an. Polonia, pe de altă parte, a început deja să scadă puternic în trimestrul II sub greutatea dobânzilor mai mari, a in­flaţiei uriaşe, a încetinirii consumului, a dimi­nuării investiţiilor şi a incertitudinii.

De aceea, este de aşteptat ca economia poloneză să intre cel puţin în ceea ce se cheamă recesiune tehnică, adică una de doar două tri­mes­tre. Frânarea economiei este atât de puternică în­cât, cel mai probabil, şi banca centrală poloneză va încetini ritmul de creş­tere a dobânzilor prin care luptă cu inflaţia record. Iar iarna încă n-a venit.

Chiar premierul Mateusz Morawiecki a spus zilele trecute că seria de majorări de dobânzi ar trebui să se încheie curând. Ieri a fost zi de şedinţă de politică monetară la banca cen­trală, iar toată lumea se aştepta la o creştere, ultima, de 25 de puncte de bază a reperului pentru preţul creditelor, la 6,75%.

Rata de inflaţie a depăşit 16% în august. Dobânda de politică monetară este unul din modurile în care recesiunea poate influenţa economia şi vieţile oamenilor. Banca Centra­lă Europeană ce va face? Ea are şedinţă de politică monetară astăzi. Săptămâna trecută, calculele din piaţă arătau o probabilitate de 80% ca banca centrală a zonei euro să urce dobânda cu 75 de puncte de bază.

Însă ieri şansele erau mai jos, la 65%, pentru un astfel de salt istoric. De vină pentru scădere sunt datele care arată că starea sănătăţii economiei zonei euro şi mai ales a Germaniei se agravează.

Dobânzile mari înseamnă credit mai scump, iar creditul mai scump descurajează consumul, cheltuielile şi investiţiile, frânând astfel inflaţia. De hotărârea cu care BCE luptă cu inflaţia depinde şi traiectoria monedei euro, ajunsă sub pragul parităţii cu dolarul.

Un euro mai slab decât moneda americană face ca importurile zonei euro să fie mai scumpe, ceea ce duce la accelerarea inflaţiei. Săptămâna a început descurajator pentru cei care depind de economia germană, motorul de creştere al Uniunii Europene. Datele statistice arată scăderea comenzilor pentru uzinele germane pentru a şasea lună consecutiv. De asemenea, vânzările de retail au scăzut în ritm anualizat în iulie. Sectorul serviciilor s-a contractat pentru a doua lună consecutiv în august, arată indicele PMI al S&P Global.

O cădere dureroasă a activităţii industriale în iulie a fost amortizată doar de ritmul în care se construieşte. Să fie acestea semne că vine furtuna perfectă pentru economia germană? se întreabă analiştii de la ING. O analiză Reuters arată că economiştii se aşteapta ca recesiunea germană să dureze 3 trimestre. Germania este cel mai mare partener comercial al României şi spre piaţa germană se îndreaptă cele mai multe din exporturile româneşti. Cât de vulnerabile sunt acestea la recesiune?

România exportă în Germania mai ales cereale, seminţe, automobile şi produse electronice. Adică bunuri destinate consumului populaţiei şi sectorului agricol. Cerealele, folosite în industria alimentară şi cea a furajelor pentru animale, sunt la mare căutare deoarece războiul dintre Rusia şi Ucraina a restrâns oferta. Însă, după cum arată un studiu al institutului Ifo, gospodăriile germane au intrat deja în economii pentru a acoperi cheltuielile, acum mai mari din cauza inflaţiei.