ANALIZĂ: De ce s-a închis fabrica Nokia de la Cluj

Închiderea fabricii Nokia din Cluj nu are legătură însă cu România, ci cu încercarea disperată a grupului finlandez de a se adapta, după ani de decădere, la transformările tumultoase ale pieţei telefoanelor şi gadget-urilor mobile care au venit după reinventarea smartphone-ului de către Apple şi Google şi răspândirea în ritm accelerat a internetului wireless de mare viteză.

Nokia şi-a anunţat joi dimineaţă cei 2.200 de angajaţi de la Jucu, judeţul Cluj, că nu vor mai avea de lucru de anul viitor. Fabrica a fost deschisă la începutul lui 2008, fiind considerată o mare victorie pentru o ţară care parcă nu aflase încă de criza financiară care mocnea în SUA şi nu ştia că boom-ul economic alimentat de credit avea să se încheie cu o recesiune dureroasă, urmată de venituri mai mici, concedieri şi un pesimism tot mai profund.

Fabrica se va închide până la sfârşitul anului, iar angajaţii vor fi introduşi, conform politicii corporatiste a Nokia, într-un program de sprijin şi reorientare profesională. Vor primi şi bani în plus, a anunţat grupul, pentru o tranziţie mai uşoară către un eventual nou loc de muncă.

Premierul Emil Boc le-a spus miercuri miniştrilor că există un risc major de delocalizare a unor investiţii multinaţionale din România, deoarece criza economică accentuează competiţia globală, şi că Guvernul trebuie să fie pregătit ca, într-o asemenea eventualitate, să atragă alte investiţii străine în ţară.

La începutul anului 2008, angajaţii de la Cluj au început să asambleze telefoane mobile ieftine, iar un an mai târziu compania angaja încă 400 de oameni, extinzând forţa de muncă la 2.000 de salariaţi, pentru a produce şi accesorii pentru telefoane.

Deschiderea fabricii de la Cluj a fost marcată de un scandal în Germania, unde închiderea unei unităţi de producţie a Nokia de la Bochum a fost întâmpinată de angajaţi şi de autorităţile locale cu proteste şi comentarii dure. Închiderea fabricii de la Bochum a afectat 2.300 de angajaţi.

Nokia a acordat atunci plăţi compensatorii de 200 de milioane de euro celor 2.300 de angajaţi, reprezentând în medie aproape 87.000 de euro pe angajat.

Uniunea Europeană a acordat în 2009 landului german Renania de Nord un ajutor de 5,5 milioane euro pentru sprijinirea reintrării a peste 1.300 de angajaţi în câmpul muncii.

Astfel de ajutoare se acordă la cererea autorităţilor naţionale.

În primul an de activitate, Nokia România SRL a avut o cifră de afaceri de 1,6 miliarde lei, care a urcat la 4,3 miliarde lei în 2009 şi 6,7 miliarde lei (1,6 miliarde euro) anul trecut.

Nokia a inaugurat în 2007, la Cluj, şi un centru de cercetare şi dezvoltare cu circa 120 de angajaţi, care a fost închis în acest an.

România nu este singura ţară afectată de măsurile de austeritate ale Nokia. Angajaţii de la trei fabrici din Finlanda, Ungaria şi Mexic se pregătesc de veşti proaste anul viitor, grupul evaluând aceste unităţi, iar alţi 1.300 de salariaţi ai grupului vor fi disponibilizaţi odată cu cei 2.200 de români de la Cluj.

Ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, a declarat joi pentru MEDIAFAX că plecarea Nokia de la Cluj arată că trebuie urgentată implementarea schemei de ajutor de stat pentru sectorul IT&C, care va convinge investitorii să rămână sau să dezvolte afaceri în România.

Autorităţile locale au arătat că pot gestiona concedierile de la Jucu.

Potrivit comunicatului prin care Nokia a anunţat joi dimineaţă măsurile, fabricile "de mare volum" din Asia sunt mai eficiente decât cea din România datorită proximităţii faţă de distribuitori şi piaţa finală de desfacere.

Cu alte cuvinte, după cum a elaborat ulterior chiar directorul general al Nokia, Stephen Elop, pieţele dezvoltate ca Europa, SUA sau Japonia manifestă o cerere explozivă pentru smartphone-uri, în timp ce telefoanele simple, ieftine, cu marjă foarte scăzută de profit, sunt căutate pe marile pieţe emergente, precum India şi China. Astfel, costurile de distribuţie şi marketing sunt prea mari dacă telefoanele, deja ieftine şi puţin profitabile, trebuie transportate în cealaltă parte a lumii pentru a ajunge la clienţi.

Totodată, costurile se reduc în Asia datorită unor politici fiscale mai "prietenoase" cu investitorii străini şi pretenţiilor salariale mult mai mici ale angajaţilor.

De altfel, la scurt timp după anunţul privind închiderae fabricii din Cluj s-a aflat că producţia va fi transferată către unităţi din Coreea de Sud, India şi China.

Fabrica de la Jucu a produs, în ultimii trei ani, astfel de telefoane ieftine şi accesoriile care le însoţesc. Nokia a fost anul trecut al doilea mare exportator din România, după Dacia.

Însă migraţia clienţilor cu venituri mari către produse mai avansate putea fi anticipată încă din ultima parte a anului 2007, sau măcar din 2008, după succesul răsunător al revoluţionarului (la acea vreme) iPhone, prin care Apple a reinventat smartphone-ul inventat în 1996 tot de Nokia.

În ultimii doi ani, Nokia a pierdut pe rând titlul de cel mai mare producător de smartphone-uri după volumul vânzărilor, apoi pe cel de cel mai mare producător de telefoane mobile în general. După zece ani de dominaţie, cu o cotă de piaţă cândva de peste 40% la nivel mondial, grupul finlandez a rămas în urmă, nu a reuşit să ţină pasul cu inovaţiile din industrie şi cu evoluţia gusturilor şi pretenţiilor clienţilor.

Acţiunile companiei s-au prăbuşit în ultimii ani, de la vârful de peste 27 de euro înregistrat în ultima parte a lui 2007 la 4,2 euro în şedinţa de joi, cu 45% sub nivelul de la sfârşitul lui 2010.

Astăzi, Nokia nu contează pe piaţa smartphone-urilor şi tabletelor, singura tresărire a companiei în acest domeniu care pare că-i este străin fiind înţelegerea de la începutul anului cu Microsoft, un alt întârziat în istoria recentă a comunicaţiilor mobile. Piaţa aşteaptă la sfârşitul acestui an, sau anul viitor, primele smartphone-uri Nokia bazate pe sistemul de operare Windows Phone 7, de care depind speranţele celor două companii în arena telefoanelor "inteligente" şi a tabletelor.

Piaţa smartphone-urilor şi tabletelor, râvnită pentru marjele uriaşe de profit şi prestigiul câştigat de companiile care reuşesc să se impună, este dominată de Apple şi de producătorii de telefoane bazate pe platforma software Android a Google, în frunte cu grupul sud-coreean Samsung.

Totodată, Nokia a pierdut încet-încet dominaţia asupra pieţelor asiatice, îndeosebi în China, unde producători locali precum grupul ZTE au reuşit să câştige în ultimii ani cotă de piaţă pe segmentul telefoanelor ieftine deoarece pot oferi o calitate similară la preţuri mai mici.

Nokia a înregistrat în trimestrul al doilea o pierdere netă de 368 milioane euro, prima din 2009, cauzată de scăderea vânzărilor de telefoane mobile.

Prăbuşirea acţiunilor companiei a fost însoţită de demiteri la conducere, schimbarea directorului general, plecarea mai multor directori executivi şi coborârea ratingurilor, care au ajuns în această vară la două trepte deasupra categoriei speculative "junk".

Concedierile anunţate joi, care vor afecta 3.500 de angajaţi, se adaugă celor 4.000 de disponibilizări anunţate în aprilie. Compania avea 138.000 de salariaţi la jumătatea anului, faţă de 130.000 la sfârşitul lui 2010.

(Material de Vlad Popescu, vlad.popescu@mediafax.ro)