Analiză: Frauda TVA costă ţările UE până la 60 de miliarde de euro în fiecare an

UE are un excedent comercial cu 307 miliarde euro cu sine - o valoare care ar trebui să fie zero dacă toate tranzacţiile sunt raportate şi înregistrate în mod corespunzător. Numai erorile de măsurare nu pot fi responsabile pentru această abatere. În schimb, o cauză pare a fi frauda masivă de TVA, care costă ţărilor UE între 30 şi 60 de miliarde de euro în fiecare an.

„Când companiile declară vânzări drept export, acestea sunt scutite de TVA. Cu toate acestea, dacă, în realitate, aceste tranzacţii nu au fost transfrontaliere, ci interne, nu sunt înregistrate în statisticile de import ale presupusului partener comercial şi nu sunt taxate", explică preşedintele IfW, Gabriel Felbermayr şi cercetătorul ifo Martin Braml, care au scris studiul.

Conform estimărilor lor, astfel de practici ar putea costa statele membre ale UE în jur de 30 de miliarde de euro doar în 2018. Cercetătorii recomandă introducerea unui sistem digital de compensare, ca o modalitate de a îngreuna fraudarea în viitor.

Cercetătorii au analizat datele privind comerţul dintre toate cele 28 de state membre ale UE, din 1999. Numai în 2018, surplusul comercial intra-UE a atins 307 miliarde de euro, echivalentul a puţin sub 2% din produsul intern brut (PIB) al UE şi mai mare decât PIB-ul celor opt cele mai mici membre UE.

Anul trecut, întreaga lume a înregistrat un excedent comercial cu sine cu 357 miliarde euro, astfel încât această nouă analiză sugerează că 86% din abaterea globală se datorează exclusiv UE. UE a avut un excedent cu sine din 1993, când a fost înfiinţată piaţa unică. Acest excedent a crescut considerabil odată cu extinderea UE din 2004, iar în ultimii doisprezece ani a crescut la un total de 2.900 de miliarde de euro.

„O eroare de această amploare în statisticile privind balanţa de plăţi nu este un lucru pe care UE să îl trateze cu indiferenţă, mai ales având în vedere că mărimea excedentelor comerciale alimentează litigiile internaţionale. Factorii de decizie au nevoie de date fiabile”, scriu Felbermayr şi Braml în lucrarea lor.

Cele mai substanţiale discrepanţe statistice se regăsesc în datele Regatului Unit, deşi acest lucru se datorează în parte practicii ţării de a-şi baza statistica pe date aleatoare şi nu pe date comerciale. Privind doar Zona Euro, surplusul pentru 2018 scade de la 307 miliarde euro la 126 miliarde euro.

În medie, datele statelor membre reflectau un excedent de 18% în bunuri exportate şi un excedent de 26% în servicii exportate. Calitatea bilanţurilor fiecărei ţări variază. Date de cea mai bună calitate provin din Olanda, la mijlocul clasamentului se află Germania, iar cele mai mari abateri provin din Cipru, Irlanda, Luxemburg şi Suedia. Diferenţele au fost mai pronunţate între ţări vecine şi, de asemenea, între statele membre cu cote de TVA divergente.