ANALIZĂ: În criză, Europa de Est vede jumătatea plină a paharului

Stagnarea creditului în regiune afectează creşterea economică, însă ajută la închiderea deficitelor bugetare şi de cont curent, la reducerea datoriilor externe, creşterea pieţelor locale ale depozitelor bancare şi la apărarea împotriva baloanelor speculative, potrivit unei analize Bloomberg, care citează şi date furnizate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

"Bilanţurile acestor economii va fi mult mai curat. Creşterea economică în contextul unui avans mai moderat al creditului are şanse mai bune să fie mai echilibrată", a declarat pentru Bloomberg Kieran Curtis, manager la Aviva Investors, Londra, fond cu active de 4,5 miliarde de dolari pe pieţele emergente.

Sectorul bancar din regiune este dominat de bănci din Vest, în frunte cu UniCredit (Italia) şi Erste (Austria). Grupurile financiare străine controlează 75% din activele industriei bancare est-europene.

Investitorii care urmăresc regiunea s-au arătat îngrijoraţi că retragerea băncilor străine către pieţele şi operaţiunile de bază ar putea deturna revenirea economică a statelor est-europene. Fondul Monetar Internaţional consideră că grupurile financiare vestice au "umflat" creşterea economică a Europei de Est cu 1,5% pe an până în 2008.

Astfel, costul asigurării datoriilor Ungariei şi Poloniei împotriva riscului de neplată pentru următorii cinci ani a crescut la 4,37, respectiv 1,63 puncte procentuale, de la 3,78, respectiv 1,44 puncte la începutul anului trecut, potrivit datelor Bloomberg.

Situaţia Europei de Est din ultimii ani şi din prezent este asemănătoare crizelor din ţările nordide de la începutul anilor '90 şi din Asia de la sfârşitul aceluiaşi deceniu. În ambele cazuri, creşterea rapidă şi puternică a creditului şi influxul puternic de capital străin au creat baloane speculative care s-au "spart" zgomotos. Ambele regiuni au trecut apoi prin recesiuni. Cu toate acestea, pentru unele dintre economiile afectate a urmat un deceniu de creştere. Datoria populaţiei a scăzut în Suedia de la 140% din venitul discreţionar în 1990 la 80% în 1995, iar în Tailanda scăderea puternică a importurilor a transformat un deficit comercial de 16 miliarde de dolari la un excedent de 2,5 miliarde de dolari într-o perioadă de numai cinci ani.

Guvernele din ţările nordice, inclusiv Suedia, şi-au îmbunătăţit disciplina fiscală odată cu ieşirea din criză, potrivit unui raport al McKinsey Global Institute, care consideră că astfel de reforme sunt precondiţii pentru creşterea economică. Continuând paralela, disciplina fiscală pare acum cuvântul de ordine şi în Europa de Est.

Dezintermedierea poate fi un lucru bun, atât timp cât procesul este efectuat "tretpat şi ordonat", au afirmat Bas Bakker, şeful departamentului pieţe emergente al FMI, şi adjunctul său, Christoph Klingen, într-o postare pe blogul celui dintâi.

Printre beneficiile care ar putea fi aduse de dezintermediere se numără scăderea datoriei externe, care ar reduce costurile de finanţare şi ar stabiliza monedele, a declarat Bakker la Viena în luna iulie.

Statele din regiune şi-au redus substanţial deficitele de cont curent în ultimii trei ani, iar băncile est-europene se bazează în tot mai mare măsură pe banii atraşi pe plan local pentru finanţarea creditării. La nivel regional, raportul dintre credite şi depozite a scăzut la 101% în februarie, de la 120% în ianuarie 2009, potrivit unui raport al Raiffeisen Bank.

"Criza ne-a învăţat că ceea ce se întâmpla mai demult nu a fost sustenabil. Trebuie să trecem la un model diferit", comentează pentru Bloomberg Gianni Papa, şeful operaţiunilor est-europene ale UniCredit.

El consideră că încetinirea ritmului de creştere a creditului este un lucru bun pentru Europa de Est. Restricţiile impuse de guvernele din regiune pe creditarea în valută ar trebui să împingă populaţia şi firmele către finanţare în monedă locală, care, deşi mai scumpă, va rezulta în construirea unei economii mai stabile şi va preveni formarea unor baloane speculative, a spus Papa.

Datele UniCredit arată că, înaintea falimentului Lehman Brothers în septembrie 2008, creşterea economică din Europa de Est era, în medie, de 5% din PIB pe an, în timp ce creditul avansa cu până la 40% pe an în Polonia şi România. Fluxul de capital s-a inversat între timp, deoarece băncile din Vest încearcă să-şi restrângă portofoliile de active şi să-şi consolideze capitalul propriu pentru a se alinia noilor reglementări financiare internaţionale.

De la jumătatea anului trecut, retragerile de finanţare din Europa de Est au atins "niveluri îngrijorătoare", potrivit grupului Vienna Initiative, format la începutul anului 2009 de băncile din regiune, instituţiile financiare internaţionale, autorităţi şi bănci centrale pentru a menţine stabilitatea economiilor din zonă în contextul crizei financiare mondiale.

Băncile străine au retras din Europa de Est echivalentul a 0,7% din PIB în trimestrul al treilea al anului trecut, respectiv 0,4% din PIB în ultimele trei luni din 2011, potrivit Vienna Initiative, care estimează că rata de retragere a încetinit la 0,2% din PIB în primele trei luni din acest an, dar a accelerat probabil ulterior.

Situaţia este îngrijorătoare în Ungaria şi în ţările baltice. Creditarea ajustată după inflaţie a scăzut în luna mai cu 16% în Ungaria, 15% în Letonia şi 8% în Lituania, raportat la aceeaşi lună a anului trecut. În Polonia, creditul a crescut cu 3,9%, iar în Bulgaria şi România cu mai puţin de 1,5%, potrivit datelor BERD, preluate de Bloomberg.

Deşi ţările din regiune nu pot controla ritmul în care băncile străine implementează procesul de dezintermediere, influenţat în principal de criza din zona euro, revenirea la ratele de creştere anterioare crizei ar fi o idee proastă şi nu este "în cărţi", a declarat pentru Bloomberg Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu.

"Sistemul bancar a învăţat o lecţie şi au devenit mai prudenţi. Sigur că avem nevoie de credit pentru a ne ajuta economia, dar este mult mai bine să meargă mai încet, mult mai încet", a mai spus Croitoru.