Analiză: În industria europeană a berii, cei mici pică pe capete

Nici verile din ce în ce mai lungi şi mai aride, nici Campionatul European de Fotbal nu au reuşit să aducă alinare suferinţei fabricii de bere Viechtacher din Germania. A­ceasta a intrat recent în insol­venţă şi îşi aşteaptă falimentul. Poate fi, la propriu, apusul unei ere. Poate fi finalul de drum al unei afaceri născute în 1553. Ma­nagementul este optimist şi spune că berea Viechtacher – fabricată tradiţional, fiecare model avâd reţetă proprie, şi un reper prin­tre consumatorii germani - va curge în continuare deoarece compania are asigurate contracte pentru festivalurile regiunii.

Problemele renumitei fabrici sunt de ordin financiar, mai precis încălcarea promisiunii de către un investitor salvator. Însă şi alte fabrici de bere germane cu rădăcini adânc înfipte în piaţă şi istorie au probleme, la fel cum are mai larga industrie a restaurantelor. Tot recent, o altă fabrică de bere tradiţională, Brauerei Viechtach, născută în urmă cu 130 de ani, a intrat în insolvenţă, răpusă, printre altele, de creşterea preţurilor energiei şi materiilor prime. Aceste lucruri se întâmplă în Germania, patria berii. Şi mai peste tot în Europa.

Industria berii se confruntă cu o perioadă de reaşezare a pieţei. Pe lângă scumpirile de pe lanţul de producţie şi reducerea puterii de cum­părare din cauza inflaţiei, o altă forţă care mo­de­lează acum piaţa sunt preferinţele de con­sum. Europenii nu mai consumă atât de multă bere şi alcool în general. Preferă produsele de calitate mai mare şi, într-o proporţie în creştere, berea slab alcoolizată sau chiar fără alcool. De aceea, în Ungaria, asociaţia producătorilor de bere este pesimistă. Anul trecut, consumul a scăzut cu 10%. Anul acesta, jocurile olimpice şi mai ales Euro 2024 pot da un impuls vânzărilor, însă nu suficient pentru a schimba tendinţa.

Ungaria are 80-90 de producători mici de bere, afaceri cu mai puţin de 50 de angajaţi. Este rezultatul unei consolidări observate în ultimii doi ani în acest segment. Anul trecut, vânzările acestora au sfidat piaţa, crescând cu 2%. În Polonia, vânzările de bere scad de la an la an, iar preţurile cresc. Berea artizanală nu mai este la îndemâna oricui, nu în cantităţi mari. Producătorii se adaptează tendinţelor de consum. Spre exemplu, AleBrowar, unul dintre cei mai apreciaţi producători de bere artiza­nală, îşi diversifică portofoliul de produse cu băuturi fără alcool. Şi nu este vorba de bere fără alcool, ci de cu totul altfel de băuturi, cum ar fi ceaiuri fermentate organice din kombucha.

AleBrowar a sfidat tendinţa de scădere a vânzărilor de pe piaţă colaborând cu un produ­cător cu tradiţie de băuturi spirtoase, care i-a deschis mai multe căi de distribuţie, insistând pe marii retaileri şi promovându-şi produsele în propriile puburi. Dar direcţia în care se în­dreap­tă industria ca întreg este îngrijorătoare. Consumul de bere s-a prăbuşit cu un sfert din 2018, iar datoriile sunt de 23 de ori mai mari. Un efect este restrângerea numărului de pro­du­cători mici, care nu mai pot concura cu cor­po­raţiile. Nu ajută nici scumpirea berii, în me­die cu 15% anul trecut. Berarii ridică preţurile pentru că nu au încotro, spun ei. Anul trecut, vânzările s-au redus cu 6%.

Datoria medie a ajuns la 200.000 de euro. Unul din 10 jucători este supraîndatorat. Ca şi în Ungaria, berarii sunt sceptici că vremea caldă şi evenimentele sportive vor ajuta pe termen lung vânzările. În Cehia, campioana mondială la consumul de bere, vânzările din cârciumi şi restaurante s-au prăbuşit cu 30% anul trecut. Vina poate fi dată pe faptul că din cauza preţurilor tot mai mulţi oameni au ales să bea bere în altă parte, în general acasă. Dar şi acolo consumul se reduce simţitor. Dacă în 2005, când a fost înregistrat recordul absolut la vânzările de bere, consumul per capita s-a situat la echivalentul a 327 de halbe, în 2023 acesta a fost de doar 256 de halbe, la fel ca în 1963. Concluzia asociaţiei berarilor cehi este că interesul pentru bere scade. Şi ei au observat că singurul segment al pieţei cu constanţă în creştere este cel al berii fără alcool. Unii analişti cred că reducerea consumului reflectă însă şi strategia de afaceri a celui mai mare producător, Plzensky Prazdroj, care deţine peste 43% din piaţă. Poziţia dominantă îi permite să majoreze preţurile acasă. Însă nu poate face acest lucru în Germania, unde exportă şi unde concurenţa este mai mare. De aceea s-a ajuns la situaţia în care berea cehă este mai scumpă în Cehia decât în Germania. Şi în Cehia producătorii se adaptează, diversificându-şi gama de produse şi venind cu beri cu arome noi şi variate. În Spania, berea face parte din mult lăudata dietă mediteraneeană. Dar până şi acolo consumul, dacă este exclus cel al turiştilor, a scăzut anul trecut, cu 3,5%. Specialiştii spun însă că nu este vorba de o tendinţă, dată de efectul schimbării preferinţelor consumatorilor, ci de impactul incertitudinilor şi inflaţiei. Spaniolii au ales să cheltuiască mai puţin şi să economisească mai mult. Industria primeşte un ajutor masiv de la turişti, veniţi în număr record în Spania. În baruri şi restaurante, vânzările de bere au crescut cu 7%. Consumul din partea străinilor a urcat cu 22%.

„Unul dintre cei mai importanţi factori care influenţează traiectoria consumului de bere este vremea, dificil de intuit chiar şi cu câteva săp­tămâni înainte“, spune Sándor Kántor, di­rec­torul Asociaţiei Berarilor Maghiari, pentru Agroinform.hu. „Deşi sunt aşteptări în indus­trie ca evenimentele sportive majore din aceas­tă vară, în special Euro 2024 şi jocurile olim­pice, să influenţeze pozitiv consumul de bere, importanţa lor în acest sens nu este semnifica­tivă.“ Specialiştii remarcă creşterea spectacu­loa­să a popularităţii specialităţilor cu aromă de fructe, dar şi diferenţe de preţ în creştere dintre berea de duzină şi cea de calitate mai mare, deci mai scumpă. Anul acesta, diferenţa este de 22%. În 2023, a fost de doar 14%.