ANALIZĂ ING: Îmbunătăţirea situaţiei pe pieţele financiare poate face România mai reticentă la cerinţele FMI

Leul s-a apreciat cu 1% joi, o variaţie puternică pentru moneda locală, iar emisiunile de obligaţiuni de joi ale Ministerului de Finanţe au înregistrat o creştere semnificativă a cererii, care a condus la întreruperea trendului de majorare a randamentelor, înregistrat începând din mai.

Scena politică foarte volatilă, tensiunile dintre alianţa USL (câştigătoare în alegeri) şi preşedintele Traian Băsescu (care va nominaliza în curând candidatul pentru postul de premier), precum şi negocierile cu FMI pentru un nou acord stand-by reprezintă importante obstacole pe termen scurt pentru România, dar condiţiile de lichiditate substanţială la nivel global par să ajute investitorii să privească peste aceste posibile piedici, se arată în analiza ING.

"Recentele evoluţii vor atrage probabil atenţia (investitorilor - n.r.), care ar putea alimenta dinamica pozitivă a leului şi datoriei interne. Ministerul Finanţelor a arătat că preferă să folosească această cerere mai puternică pentru emisiuni mai mari de obligaţiuni decât să împingă rapid în jos costurile de împrumut. Considerăm că această abordare, de a reduce treptat randamentele, ar trebui să atragă mai mult capital", notează analiştii grupului bancar.

Chiar dacă situaţia pe termen scurt a devenit bună pentru leu şi datoria României, perspectivele monedei pentru anul următor rămân complicate, arată ING.

"Chiar dacă ieşirile de capital înregistrate pe piaţa locală în acest an (circa 1,5 miliarde de euro) revin în curând, suma ar fi circa jumătate din cât pare să fi cheltuit Banca Naţională a României pentru a opri deprecierea leului", potrivit ING.

Leul a pierdut, chiar şi în aceste condiţii, circa 3% de la începutul anului.

În privinţa impactului pozitiv al evoluţiei leului asupra altor probleme cheie, analiştii băncii consideră că ar fi chiar şi mai dificil pentru preşedintele Băsescu să "zgâlţâie barca politică ignorând cererea alianţei majoritare pentru renominalizarea ca premier a lui Ponta".

Evoluţia pozitivă a pieţelor financiare ar putea, de asemenea, face Guvernul mai puţin dispus să respecte cerinţele pentru reforme dure venite din partea FMI, situaţie care ar putea complica negocierile pentru un nou acord stand-by.

Ministerul Finanţelor Publice a redeschis joi două emisiuni cu scadenţe pe doi ani şi, respectiv, cinci ani, prin care a atras în total 2,07 miliarde lei, de peste trei ori mai mult decât a anunţat iniţial că urmăreşte, la costuri în scădere uşoară.

În sesiunea de joi, jucătorii străini au arăta un interes semnificativ pentru moneda naţională, cursul coborând sub 4,49 lei/euro. Potivit dealerilor, piaţa este optimistă, iar jucătorii mizează pe stabilitate politică şi încheierea unui nou acord cu FMI.

Ministerul Finanţelor a împrumutat în total în acest an 53,67 miliarde lei din piaţa locală. La această sumă se adaugă emisiuni în valută de 3 miliarde euro şi 2,25 miliarde dolari.

Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR, iar Finanţele şi-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil.

Acest trend s-a oprit însă în luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de tăieri de dobândă din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.

Banca Naţională a României a anunţat, vineri, un curs de referinţă în scădere la 4,4747 lei/euro, cel mai redus nivel pentru ultimele trei luni, aprecierea leului fiind susţinută încă din şedinţa anterioară de ordine de vânzare de euro plasate de jucători străini. O paritate oficială mai redusă decât cea de vineri a fost publicată de banca centrală la 7 septembrie, când euro a fost la 4,4741 lei.

Rata afişată vineri este, totodată, cu 3,28 bani sub cea de joi, de 4,5075 lei/euro.

Leul este încă pe minus în raport cu euro de la începutul anului, paritatea oficială fiind cu 3,6% mai sus faţă de nivelul de la închiderea anului trecut, de 4,3197 lei/euro.

România are în derulare un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro. România nu a accesat fonduri prin acest acord, care urmează să se încheie anul următor.