Analiză îngrijorătoare: Scăderea leului se va resimţi la raft la începutul anului 2020

„Adevăratele puseuri de creştere ale cursului de schimb vor apărea în ianuarie-februarie, moment la care foarte mulţi operatori economici vor achita scadenţele la bunurile cumpărate în perioada aceasta. Cunoaştem cu toţii că operatorii economici se aprovizionează şi plătesc pe credit, iar creditul poate fi între 30 şi 90 de zile, în funcţie de cum s-a negociat cu furnizorul. Dar la un moment dat aceste scadenţe apar şi ele apar deobicei în ianuarie-februarie spre martie", spune analistul pentru MEDIAFAX, notând că asta înseamnă o nevoie mai mare de valută.

Euro a ajuns marţi la un curs oficial de 4.7759 de lei, iar miercuri se tranzacţiona pe piaţa interbancară, până la ora anunţării cursului oficial la BNR, peste pragul setat cu o zi în urmă. Scăderea este de circa 2,4% faţă de referinţa de la finalul anului trecut. De altfel, moneda naţională a bifat aproape zilnic scăderi în faţa monedei europene în ultima săptămână.

Benţa a adăugat că evoluţia se va vedea în primul rând în creşterile de preţ la alimentele care provin din import.

„Toţi suferim din cauza acestui curs de schimb valutar. În primul rând cei care cumpără alimente, o să le revedem (n.r. creşterile de curs) în preţul alimentelor, pentru că multe sunt din import. Apoi sunt persoanele fizice care evident plătesc împrumuturi la bănci calculate la un euro mai scump şi cu siguranţă cei care au abonamente în euro la societăţile care furnizează servicii telecom. Într-o măsură mai mică sau mai mare, vom plăti mai mult la aceste utilităţi", a spus Adrian Benţa.

La rândul său, Sorin Minea, preşedintele patronatului din industria alimentară Romalimenta a precizat că evoluţia ascendentă a euro va aduce pierderi sectorului în care activează. "Suntem toţi dependenţi de euro. Avem ratele la utilaje (în euro), unii dintre noi carnea de afară care se cumpără în euro, ratele bancare, toate costurile cresc. (…) Va exista şi tendinţa vânzătorilor de carne din România de a majora preţul, majoritatea îşi fac calculele în euro pentru că este cel mai comod… totul se va majora în funcţie de euro", spune Minea.

El a numit devalorizarea leului previzibilă, provenită din combinaţia datelor din economie cu alegerile electorale.

„După alegeri va scădea (euro) în prima săptămână. Nu sunt foarte îngrijorat de această creştere care din punctul meu de vedere este pasageră. (…) Dacă alegerile nu sunt privite ca benefice va creşte în continuare, dacă alegerile vor fi privite ca fiind benefice va scădea", a mai spus Minea.

Totodată, Adrian Benţa a mai punctat că în ultimii cinci ani nu s-a modificat nimic în comportamentul economic cu privire la activitatea din finalul anului.

„Operatorii economici fac importuri masive de bunuri pe care le pun în piaţă, aceste importuri masive au cumpărători şi sunt proceduri de vânzare dedicate sărbătorilor de iarnă, vezi şi Black Friday, iar aceste importuri masive conduc la o nevoie foarte mare de valută. (…) Eu apreciez că în acest moment partea uşoară a vieţii noastre de zi cu zi e că această devalorizare a cursului de schimb este mai mică decât rata inflaţiei", spune Adrian Benţa.

El a spus că orice exces de creştere va fi temperat din moment ce „există un ochi discret care mai intervine în piaţă, uneori anunţat, uneori neanunţat, uneori doar declarativ".

„Vorbim de Banca Naţională a României care probabil va avea pusă deoparte o sumă de euro pentru a mai contrabalansa uneori excesul acesta de creştere de curs valutar, mai ales că dacă se ating nişte praguri de psihologice, de 4,9, poate 5 lei, reacţionează şi populaţia. Probabil banca naţională va aplica aceeaşi metodă ca în anii precedenţi. Să stabilim un culoar al cursului de schimb care să atingă nişte praguri dar care să nu fie atât de psihologice", spune Benţa.

Marţi, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR a precizat pentru MEDIAFAX că banca naţională se aşteaptă la o acomodare lentă a monedei naţionale în raport cu poziţia economiei.