ANALIZĂ: Ministerul Fondurilor Europene vrea să ia bani de la alte regiuni pentru a-i da zonei Bucureşti-Ilfov, cea mai bogată din ţară

"România propune să transfere până la 3 % din alocarea totală pentru regiunile mai puţin dezvoltate la regiunea Bucureşti Ilfov, care în mod artificial este considerată regiune mai dezvoltată", se arată în document.

Autorii draftului notează că, în ceea ce priveşte regiunea Bucureşti-Ilfov, există un decalaj între Bucureşti şi restul ţării, şi un decalaj în creştere între oraşul Bucureşti, unul dintre principalele motoare de creştere pentru România, şi restul judeţul Ilfov.

Alocarea de 3% ar asigura “coeziunea internă în această regiune”. “Având în vedere cazul particular al regiunii Bucureşti-Ilfov, trebuie subliniat că investiţiile în regiunea Capitalei au de multe ori o influenţă majoră în dezvoltarea regiunilor învecinate şi, în acelaşi timp, lipsa de investiţii în regiunea Capitalei poate avea consecinţe negative în regiunile din jurul acesteia”, se arată în draftul Acordului de Parteneriat 2014-2020 care va fi trimis Comisiei Europene.

Datele oficiale – inclusiv o analiză socio-economică recentă a Agenţiei pentru Dezvoltare Bucureşti-Ilfov pentru 2014-2020, arată însă un nivel ridicat de dezvoltare al zonei Bucureşti-Ilfov în comparaţie cu celelalte regiuni de dezvoltare.

Astfel, ADR Bucureşti-Ilfov a publicat, la 18 septembrie, o analiză socio-economică, parte a Planului pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov, în perioada 2014-2020, în care se arată că rata sărăciei relative este de 3,4% în regiune (în 2011), în timp ce media europeană este de 16,9%, iar în România de 22,2%.

În ceea ce priveşte persoanele aflate în risc de sărăcire, regiunea înregistrează un procent de 28,4%, faţă de 24,2% media europeană şi 40,3% în România.

Doar 2,9% dintre locuitorii regiunii trăiesc în gospodării cu intensitate redusă a muncii (gospodării în care nicio persoană nu lucrează), în comparaţie cu 6,7% în România şi 10,2% în UE27.

Estimările Comisiei Naţionale de Prognoză arată că, în 2013, cea mai mare creştere a salariului mediu net lunar se va înregistra în Bucureşti. Astfel, salariul mediu net lunar al unui bucureştean va fi de 2.365 de lei, cu 147 de lei mai mare decât cel din 2012 (2.218 lei). Şi angajaţii din Ilfov vor beneficia de o creştere a salariului de 110 lei, pentru a ajunge la 2.063 de lei. Asta în timp ce media naţională este de 1.615 lei.

Date publicate de BNR la sfârşitul lunii septembrie arată că investiţiile străine directe (ISD) sunt concentrate în proporţie de 60% în zona Bucureşti-Ilfov. Restul regiunilor au atras doar câte 7-8% din totalul investiţiilor străine directe.

La nivelul anului 2012, regiunea Bucureşti-Ilfov a generat aproximativ 25% din totalul economiei naţionale.

Un studiu al Institutului Naţional de Statistică arată că rata de activitate a populaţiei active a înregistrat o tendinţă ascendentă în perioada 2005-2011 şi depăşeşte în mod constant valorile medii înregistrate constant la nivel naţional.

Rata de ocupare a persoanelor din Bucureşti-Ilfov a crescut de la 59,4% în 2005 la 64,7% în 2011, în timp ce la nivel naţional creşterea este nesemnificativă: de la 57,7% la 58,5%.

În perioada 2005-2011 rata şomajului BIM (potrivit criteriilor Biroului Internaţional al Muncii) în regiune a scăzut de la 6,9% la 5,4%, contrar tendinţei naţionale de creştere de la 7,5% la 7,7%.

Raportat la nivelul naţional, salariul nominal mediu brut regional din regiune se situează peste acesta cu 40%.

Potrivit unei analize Gândul din 8 aprilie 2013 (pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică, Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Comisiei Naţionale de Prognoză), Bucureşti are cel mai mare salariu mediu net din România, cea mai mare suprafaţă a spaţiilor verzi din ţară, cel mai ridicat procent al gospodăriilor conectate la reţeaua de canalizare, cea mai ridicată contribuţie a locuitorilor la economie, precum şi cea mai ridicată speranţă de viaţă din România.

Aceeaşi analiză arată că în topul judeţelor cu cel mai ridicat nivel de trai Bucureştiul se află pe locul al doilea, iar Ilfov, pe al treilea.