ANALIZĂ: Ministerul Transporturilor, cu trei şefi în 2014, reprimeşte autostrăzile, extinse pe hârtie cu drumuri expres

Ministerul Transporturilor a fost condus în perioada august 2013 - februarie 2014 de Ramona Mănescu (PNL), care i-a urmat în această funcţie fostului coleg liberal Relu Fenechiu, încarcerat în prezent în Penitenciarul Iaşi după o condamnare de cinci ani de închisoare în dosarul "Transformatorul".

La preluarea mandatului, Mănescu spunea că are ca priorităţi accesul la finanţare, buna administrare a portofoliului şi integritatea reprezentanţilor instituţiei.

Cele mai mediatizate evenimente din perioada în care ea a ocupat poziţia de ministru al Transporturilor au fost finalizarea, fără succes, a procesului de privatizare a CFR Marfă cu Grup Feroviar Român şi accidentul aviatic din munţii Apuseni.

După cele şase luni de mandat, Mănescu afirma că "presiunile sunt o realitate" la Ministerul Transporturilor şi că s-a confruntat cu ameninţări şi încercări de intimidare, fără să ofere însă detalii despre persoanele în cauză.

La finele lunii februarie, Mănescu a trecut în revistă principalele proiecte în care s-a implicat ca ministru, nominalizând, printre altele, procesul de privatizare a CFR Marfă, aflat la momentul respectiv în stadiul finalizării noului caiet de sarcini, Master Planul de Transport, implementarea Strategiei Dunării şi conectarea Portului Constanţa cu cel din Rotterdam.

În plus, ea a evidenţiat creşterea absorbţiei fondurilor europene prin Programul Operaţional de Transport.

Într-una din rarele declaraţii referitoare la autostrăzi, administrate la momentul respectiv de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură condus de Dan Şova, Mănescu afirma, în decembrie 2013, că ar fi fost mai uşor ca acestea să fie gestionate de Ministerul Transporturilor, că respectă decizia politică prin care au fost cedate DPIIS şi că măcar drumurile naţionale ar trebui să revină la instituţia pe care o conduce.

"Cred că toată lumea îşi aminteşte că a fost deja o decizie ca drumurile naţionale să se întoarcă la Ministerul Transporturilor şi nu s-a întâmplat încă acest lucru. Măcar drumurile naţionale. Dacă autostrăzile rămân la domnul Şova, ok, rămân la domnul Şova. Să dea Dumnezeu să se facă foarte multe autostrăzi (...). Eu sper să le facă. Chiar îmi doresc să le facă pentru că este bine pentru toată lumea, nu doar pentru mine sau domnul Şova", spunea Mănescu la jumătatea lunii decembrie 2013.

Dan Şova (PSD), aflat la conducerea DPIIS vreme de peste un an, preia conducerea ministerului Transporturilor în luna martie, după ieşirea PNL de la guvernare.

Audiat de comisiile parlamentare, unde primeşte avizul pentru portofoliu, Şova a ţinut să laude realizările foştilor miniştri liberali care au ocupat postul de la Transporturi, Relu Fenechiu şi Ramona Mănescu.

"Am de gând să continui proiectele pe care ei le-au început", a spus Şova.

Mult mai preocupat de subiectul autostrăzilor, Şova a comunicat constant cu presa în cele patru luni de mandat, utilizând inclusiv site-ul personal pentru transmiterea de informaţii detaliate privind anumite proiecte.

În perioada mandatului său la Transporturi au fost dispuse schimbări de management pentru mai multe entităţi din subordinea ministerului, precum CFR Marfă, CFR SA, Aeroporturi Bucureşti, Tarom, ROMATSA, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, Autoritatea Rutieră Română sau Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

La o lună de la preluarea mandatului de ministru al Transporturilor, Şova prezenta o serie de cifre, termene, planuri şi variante de finanţare privind construcţia de autostrăzi, în condiţiile în care CNADNR funcţiona încă la DPIIS.

Potrivit informaţiilor anunţate atunci, România urma să aibă o reţea de 2.440 kilometri de autostradă în anul 2020, respectiv un plus de aproximativ 1.800 kilometri faţă de nivelul de aproximativ 650 kilometri de la momentul respectiv.

În perioada mai-iunie, CNADNR a lansat licitaţii pentru studii de fezabilitate necesare construcţiei a aproximativ 1.700 de kilometri de autostradă.

La 24 iunie, Şova a anunţat într-o conferinţă de presă că demisionează din funcţia de ministru al Transporturilor pentru a se dedica "bătăliei electorale" de la alegerile prezidenţiale, subliniind că decizia este una personală.

El a remarcat patru supoziţii legate de plecarea sa din Ministerul Transporturilor, respectiv incompetenţa, cererile baronilor, autostrada Comarnic-Braşov şi relaţia cu FMI, infirmându-le ulterior pe fiecare în parte.

După demisia lui Şova, la conducerea Ministerului Transporturilor a venit Ioan Rus (PSD), care a anunţat ca obiectiv principal aducerea pe profit operaţional a companiilor din subordine până la finele anului viitor.

"Pe mine trecutul nu mă interesează, mă interesează prezentul şii viitorul. Chestiunea cu greaua moştenire a predecesorilor este o chestiune fumată, căreia nu îi dau niciun fel de importanţă", a spus Rus la 24 iulie.

Într-un interviu acordat MEDIAFAX, Rus a mai afirmat că autorităţile vor stabili în toamnă dacă sunt întrunite condiţiile de semnare a contractului pentru construcţia în concesiune a autostrăzii Comarnic - Braşov, iar autostrada Transilvania, cu "un viitor luminos", ar putea fi finalizată în anul 2017. Contractul pentru autostrada Comarnic - Braşov nu a fost încă semnat, iar ultimele informaţii anunţate de autorităţi dau ca termen probabil pentru încheierea acordului anul 2015.

Targetul lui Şova cu privire la construcţia de autostrăzi a fost revizuit drastic în mandatul lui Rus. Dacă promisiunile din aprilie prevedeau 1.800 kilometri noi de autostradă până în anul 2020, informaţiile din Master Planul de Transport furnizate la finele lunii septembrie de Ministerul Transporturilor indică doar 650 km noi de autostradă până în 2030 plus aproximativ 2.200 de km de drumuri expres.

Autostrăzile Sibiu - Piteşti şi Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, cerute insistent de transportatori, au apărut în Master Plan ca viitoare drumuri expres. Despre primul proiect, Rus a anunţat că ar putea fi realizat în două etape, respectiv mai întâi ca drum expres, transformat ulterior în autostradă.

Drumurile expres, mai ieftine decât autostrăzile, vor avea minim două benzi pe sens, însă banda de urgenţă şi parapeţii laterali sunt opţionali. Viteza maximă admisă pentru automobile va fi de 120 km/oră, faţă de 130 km/oră în cazul autostrăzilor, în cazul camioanelor limitele fiind egale, respectiv 100 km/h.

Rus declara la începutul lunii octombrie că este adeptul construirii de autostrăzi, afirmând că îi place să şofeze cu viteză, motiv pentru care i-a fost suspendat permisul, dar a menţionat însă că dorinţele trebuie corelate cu posibilităţile.

Master Planului General de Transport este un document strategic pentru planificarea investiţiilor în transporturi până în 2030 şi necesar pentru atragerea fondurilor europene în intervalul 2014-2020. Finalizarea documentului a fost amânată de mai multe ori, ultimul termen avansat pentru prezentarea spre aprobare în Guvern fiind luna decembrie.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, declara la finalul şedinţei de guvern de marţi, răspunzând unei întrebări legate de discuţiile privind Master Planul, că Executivul a analizat un material în ceea ce priveşte numărul de kilometri de autostradă construiţi în ultimii 25 de ani.

Sfârşitul de an a adus şi două modificări importante în ceea ce priveşte activitatea Ministerului Transporturilor, prima fiind transferul Autorităţii de Management (AM) a Programului Operaţional Sectorial de Transport, implicată în realizarea Master Planului, la Ministerul Fondurilor Europene, alături de cea pentru POS Mediu, cu argumentul că absorbţia fondurilor UE de către aceste structuri este redusă şi România riscă să piardă bani fără intervenţia ministerului.

Ministerul Transporturilor a comunicat la începutul săptămânii trecute că, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Transport, încheie acest an cu un grad de absorbţie a fondurilor europene de 58,55%, suma atrasă în 2014 ridicându-se la 1,128 miliarde euro, cu peste 100 milioane euro peste ţinta asumată de 1,022 miliarde euro.

Pe de altă parte, Guvernul a avizat revenirea CNADNR la Ministerul Transporturilor, unde a funcţionat până în ianuarie 2013, când a fost trecută în administrarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS), condus atunci de Dan Şova.

Reţeaua de autostrăzi din România numără în prezent aproape 700 de kilometri. CNADNR a inaugurat 50 de kilometri de autostradă în acest an (22 de kilometri între Orăştie şi Sibiu, respectiv 28 de kilometri între Nădlac şi Arad), mai puţin de jumătate faţă de nivelul din 2013.

Pentru 2015, şeful CNADNR, Narcis Neaga, declara recent că estimează finalizarea a încă 50 de kilometri de autostradă. În noiembrie, CNADNR comunica într-un răspuns la solicitarea MEDIAFAX că a planificat anul viitor deschiderea traficului rutier pentru 17 kilometri noi.

În primele nouă luni ale acestui an, CNADNR a plătit companiilor implicate în construcţia de autostrăzi suma de 767,1 milioane lei. Comparativ, în perioada ianuarie - septembrie 2013 suma achitatã constructorilor de autostrăzi a fost de 2,6 ori mai mare, ridicându-se la 2,03 miliarde lei. În 2013, constructorii de autostrăzi au primit în total 3,08 miliarde lei de la CNADNR, sumele fiind fără TVA.

Schimbările la conducerea Ministerului Transporturilor şi mandatele scurte, de câteva luni, desele modificări aduse managementului principalelor companii din subordinea instituţiei, alături de reducerea drastică a investiţiilor în acest an şi lipsa unei strategii unitare în domeniul infrastructurii pe termen lung, generază un climat de instabilitate şi frustrare în rândul reprezentanţilor industriei de transport şi construcţii.

"Miniştrii şi partea de conducere vin şi pleacă cu o viteză fantastică. Cred că nici nu ştiu de unde se ia liftul. Când învaţă şi ei de unde să ia liftul ca să urce în birou acolo, la etajul 1 probabil, sau merg pe scări, deja sunt schimbaţi", spunea, în vara acestui an, Radu Dinescu, secretarul general al UNTRR.

Între anii 2012-2014, Ministerul Transporturilor a fost condus de şapte miniştri - Anca Boagiu, Alexandru Nazare, Ovidiu Silaghi, Relu Fenechiu, Ramona Mănescu, Dan Şova şi Ioan Rus.

Citeşte şi: Bogza, CIS: Investitorii se duc în ţările unde se fac autostrăzi, nu unde sunt schimbate bordurile