ANALIZĂ Oraşe făcute pe datorie: zeci de proiecte din fonduri nerambursabile, denunţate de finanţatori

Nu există oraş mare din România care să fi luat fonduri structurale şi care să nu fi trecut prin corecţii financiare pentru proiecte, ori prin furcile caudine ale justiţiei, după ce parte din membrii echipelor de implementare, între care chiar aleşi locali au trecut prin anchete penale, iar autorităţile au fost puse în situaţia de a rambursa banii UE. În exerciţiul de finanţare 2007 – 2013, României i-au fost alocaţi 19.057.658.140 euro din fonduri nerambursabile prin Comunitatea Europeană, iar autorităţile contractante au aplicat şi au solicitat de la CE un avans de 2.105.874.015 euro. La data de 30 iunie 2016, unităţile administrativ-teritoriale şi celelalte autorităţi contractante depuseseră declaraţii de cheltuieli pentru 14.614.605.862 euro, ducând rata de absorbţie la procentul de 76,69%.

Numai că, la aceeaşi dată, rambursările acceptate de Comisia Europeană erau de 13.049.712.895 euro - potrivit Ministerului Fondurilor Europene – ceea ce înseamnă o rată efectivă de absorbţie de numai 68,47%, deşi rata sumelor încasate de la CE ca avans înseamnă 79,52%, diferenţa fiind încă incertă tocmai fiindcă majoritatea proiectelor este în etapa de monitorizare/ evaluare/ sustenabilitate ori, mai grav, suspendare din motive de fraudă sau litigii aflate pe rolul instanţelor.

În parte din aceste proiecte, finanţatorii, respectiv CE sau alte organisme internaţionale din spaţiul european – cum ar fi statul norvegian – denunţă practicile prin care s-au realizat proiectele şi fie îşi cer banii înapoi, fie refuză să deconteze cheltuielile declarate de către autorităţile contractante din România. În cazurile în care a existat şi cofinanţare din partea autorităţilor, iar lucrările n-au fost în graficul stabilit pentru închiderea exerciţiului financiar trecut – iunie 2016 – s-a mers pe varianta finalizării lucrărilor din bani publici locali pentru tot proiectul, ceea ce a înseamnă că unele cheltuieli vor fi decontate din bugetele publice care vor urma. Conform informaţiilor furnizate de expertul în comunicare Ioana Pâslaru, de la Ministerul Fondurilor Europene, la data de 5 august a.c. a avut loc transmiterea la UE şi autoritatea de audit a ultimei aplicaţii de plată intermediară prin patru programe operaţionale, POR (Programul Operaţional Regional), POSDRU (Dezvoltarea Resurselor Umane), POSCCE (Creşterea Competitivităţii Economice) şi POAT (Asistenţă Tehnică). Din aceeaşi sursă am mai aflat că, pe 5 septembrie 2016, este termenul final pentru transmiterea la Comisia Europeană şi Autoritatea de Audit a ultimei aplicaţii de plată intermediară pentru programele de mediu şi de transport. 31 martie 2017 este termenul final pentru transmiterea declaraţiilor finale de cheltuieli la comisie, motiv pentru care acum nici nu se poate vorbi despre un bilanţ. Punctual, nu există în acest moment o situaţie centralizată a proiectelor nereuşite ale României, însă sunt deja de notorietate proiectele care au suferit corecţii financiare sau care sunt obiectele unor litigii răsunătoare. Nici în teritoriu nu se poate vorbi despre o situaţie mai roz, dimpotrivă: autorităţile locale se străduiesc să câştige procese, să închidă proceduri ratate de achiziţii publice şi numără doar câteva corecţii definitive. Oraşe mari sau mici, precum Cluj Napoca sau Piatra Neamţ, au trecut în ultimii ani prin procese ample de dezvoltare prin bani europeni, dar numai edilii şefi ai acestora şi strategii de la direcţiile de resort ştiu cu ce preţ şi când vor fi plătiţi de comunitate banii respectivi.

”La nivelul municipiului Piatra Neamţ au fost implementate 15 proiecte cu finanţare din fonduri structurale 2007 - 2013, în valoare totală de 166.983.724 lei. Corecţiile financiare în cuantum total de 8,765 mil. lei sunt contestate de UAT Municipiul Piatra Neamţ şi se află pe rolul instanţelor de judecată. De activitatea de atragere de fonduri nerambursabile, pregătirea şi implementarea de strategii şi proiecte se ocupă Direcţia de Implementare Programe din cadrul Primăriei, care este compusă din 13 persoane (nouă consilieri, patru inspectori)”, a transmis pentru MEDIAFAX Mariana Lefter, consilier în cadrul Primăriei Piatra Neamţ, la Direcţia de Implementare.

În încercarea de a găsi o explicaţie a rateurilor date în unele proiecte, am întrebat autorităţile şi care este nivelul de profesionalizare a personalului care se ocupă de atragerea de fonduri europene, dar şi nivelul de realizare a strategiilor locale care include planurile de finanţare din proiecte, în funcţie de specificul localităţii şi al populaţiei. ”Din cele 13 persoane angajate la Direcţia de Implementare Programe, 10 au urmat cursul de manager de proiect, opt au urmat cursul de expert în accesare de fonduri structurale şi de coeziune europene, şase au urmat cursul de evaluator proiecte. În serviciul Achiziţii Publice lucrează trei persoane, iar pentru realizarea de strategii s-a lucrat cu firme de consultanţă selectate prin procedură de achiziţie publică, în cazul nostru cu SC Avensa Consulting SRL Iaşi şi TDP Partners Bucureşti”, a mai spus angajata Primăriei Piatra Neamţ.

Citeşte şi: FOCUS Criză de specialişti în fonduri europene: comunităţile mici, incapabile să ia bani UE

Citeşte şi: Oraşul din România ce a reuşit să obţină sute de milioane de euro din fonduri europene. Care este secretul succesului?

Citeşte şi: Agricultorii, împrumutaţi de o bancă pentru subvenţiile APIA sau pentru a lua fonduri nerambursabile

Cluj este într-o situaţie similară cu Piatra Neamţ: a implementat 15 proiecte cu fonduri nerambursabile, dar în cazul a opt din acestea s-au făcut corecţii, în sensul că finanţatorul refuză să deconteze o parte din bani.

Cel mai mare proiect al Clujului, intitulat Sistem de management integrat al deşeurilor, în valoare totală de 285.064.262 lei (cu TVA inclus) este în corecţie de 5% din finanţare, adică 61.280 lei, fiind în recurs pe rolul Curţii de Apel, într-un proces cu Ministerul Mediului, instituţie prin care s-a făcut distribuirea fondurilor şi care a fost unitate de management în cazul respectiv, prin POS Mediu. Pe acelaşi proiect, s-au mai aplicat două corecţii, una de 10, alta de 5%, ambele în studiu, aplicate preventiv, urmând stingerea lor prin finanţare guvernamentală. Alte proiecte din Cluj care au suportat corecţii între 5 şi 25%: Modernizare infrastructură de acces zonă turistică Răchiţele- circa patru milioane de lei, Centru Comunitar Judeţean de Servicii Sociale- 118.334 lei, Femeia în viziunea mass-media- 48.000 lei. Inclusiv proiectul de eleborare a strategiei pentru 2014 – 2020 a suferit o corecţie de 5%, în valoare de 15.800 lei. Toate aceste corecţii au fost contestate de către autoritate şi se află, în diferite stadii, pe rolul instanţelor de judecată. ”Cluj are 10 persoane care sunt certificate în domeniul managementului de proiect, elaborare planuri de dezvoltare, strategii, iar în domeniul achiziţiilor publice sunt 12 persoane”, a comunicat pentru MEDIAFAX conducerea Consiliului Judeţean Cluj.

Instituţii mai mici, precum Feteşti, Roman sau Rădăuţi au avut, de asemenea, măcar un proiect din cinci cu probleme, respectiv corecţii bugetare.