ANALIZĂ: Peste o treime din europeni spun că situaţia lor financiară este mai precară decât acum un an

Fundaţia europeană pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă (Eurofound) a publicat cea de-a treia analiză privind calitatea vieţii în statele membre ale Uniunii Europene, din care rezultă că probabilitatea de a se fi confruntat cu consecinţe financiare negative în ultimele 12 luni şi de a raporta mai multe dificultăţi în asigurarea resurselor necesare este mai mare în rândul persoanelor cu venituri scăzute.

Acest grup raportează, de asemenea, mai multe probleme în ceea ce priveşte echilibrul dintre viaţa profesională şi viaţa privată, sănătatea şi accesul la serviciile de asistenţă medicală.

Şomajul, în special cel pe termen lung, are un impact uriaş asupra bunăstării subiective. Cel mai ridicat nivel de excludere socială se găseşte, astfel, în rândul persoanelor şomere pe termen lung, potrivit analizei.

"Femeile care lucrează pe bază de normă întreagă sunt mai susceptibile să raporteze probleme în legătură cu echilibrul dintre viaţa profesională şi viaţa privată comparativ cu bărbaţii, acest aspect fiind accentuat în contextul în care forţa de muncă este formată dintr-un număr din ce în ce mai mare de femei. De asemenea, femeile tind să fie mai puţin mulţumite decât bărbaţii de unele servicii publice, în special îngrijirea pe termen lung şi serviciile de asistenţă medicală", se arată în analiză.

Ţările care raportează o mai bună calitate a vieţii sunt cele din nordul şi vestul UE, în timp ce în sudul şi estul Europei sunt exprimate mai multe dezavanţaje.

Mai puţin de 30 la sută dintre persoanele din Grecia, Slovacia şi Portugalia şi 80 la sută dintre persoanele din Danemarca şi Suedia şi-au exprimat optimismul cu privire la viitor, nivelurile satisfacţiei în legătură cu situaţia personală rămânând relativ ridicate în toate statele membre, conform aceleiaşi analize.

"Mai mult de unul din trei respondenţi au afirmat că situaţia lor financiară este mai precară decât în urmă cu 12 luni - în special persoanele cu venituri scăzute şi cele din grupa de vârstă 50 - 64 de ani. Cele mai vulnerabile grupuri au manifestat cea mai mare scădere a bunăstării subiective în intervalul dintre sondaje", rezultă din analiza Eurofound.

Familia continuă să aibă un rol important în toate ţările, ca bază a contactelor sociale şi sursă principală de sprijin pentru satisfacerea nevoilor zilnice sau urgente, iar implicarea în munca neremunerată, în special îngrijirea copiilor şi a persoanelor în vârstă, continuă să fie la un nivel ridicat.

"Există o scădere a încrederii în instituţiile publice, în special în guverne şi parlamente la nivel naţional. Această scădere este deosebit de evidentă în ţările care au fost cel mai sever afectate de criza economică. Satisfacţia vieţii este asociată cu venitul, dar în mare măsură şi cu sănătatea precară. Trebuie să se acorde atenţie atât inegalităţilor în ceea ce priveşte sănătatea în general, dar în special sănătăţii precare a persoanelor în vârstă din Europa Centrală şi de Est", rezultă din analiză.

De asemenea, deşi impactul crizei asupra satisfacţiei vieţii poate să nu fie imediat evident, scăderea sentimentului de fericire şi optimism este deja vizibilă.

"Deşi atenţia factorilor de decizie ar trebui să se concentreze în principal pe grupurile vulnerabile, ar trebui să se ia în considerare şi situaţia persoanelor care la prima vedere par avantajate, dar care în realitate se confruntă cu probleme legate de încadrarea în muncă, datorii, nesiguranţa în legătură cu locuinţa şi accesul la servicii. Persoanele raportează dificultăţi din ce în ce mai mari în ceea ce priveşte obţinerea unui echilibru între viaţa profesională şi viaţa de familie şi este necesar să fie recunoscuţi lucrătorii - în general femei - care au în sarcină responsabilitatea îngrijirii unor persoane în vârstă", mai notează iniţiatorii analizei.

Situaţia dezavantajată a persoanelor care nu sunt încadrate în muncă este gravă, iar impactul negativ al şomajului creşte odată cu durata acestuia - aspect reflectat în satisfacţia redusă a vieţii, excluderea socială mai mare şi încrederea scăzută în alte persoane.

Potrivit iniţiatorilor analizei, există o percepţie din ce în ce mai pregnantă a rupturii dintre grupurile rasiale şi etnice şi o proporţie din ce în ce mai mare de persoane identifică tensiuni între cei bogaţi şi cei săraci.

Deşi calitatea locuinţei pare să se fi îmbunătăţit pentru numeroase persoane, securitatea percepută a locuinţei a scăzut, în special în rândul persoanelor care au un credit ipotecar, iar acest aspect a putut fi observat în toate grupele de vârstă, fiind recomandate măsuri pentru creşterea securităţii locuinţei şi pentru prevenirea dificultăţilor economice.

Studiul mai arată că din ce în ce mai multe naşteri au loc în afara instituţiei căsătoriei, iar gospodăriile cu părinţi singuri par a fi dezavantajate în cele mai multe domenii ale calităţii vieţii.

Activităţile desfăşurate pe teren pentru cel de-al treilea sondaj privind calitatea vieţii (EQLS) în cele 27 de state membre au avut loc din septembrie 2011 până în februarie 2012, majoritatea interviurilor fiind finalizate în ultimul trimestru al anului 2011. Sondajul a vizat persoanele cu vârste peste 18 ani, rezidenţi în UE de cel puţin şase luni. În funcţie de dimensiunea populaţiei, au fost efectuate între 1.000 şi 3.000 de interviuri în fiecare stat membru.