Analiză: PIB-ul Zonei Euro a crescut cu 12,5% în T3, după ajustările din T1 şi T2

Eurostat a comunicat estimările preliminare cu privire la evoluţia PIB-ului şi componentelor în Zona Euro (principalul partener economic al României) în T3 şi perioada ianuarie-septembrie 2020. Datele indică redinamizarea economiei Zonei Euro trimestrul trecut, evoluţie susţinută de eliminarea graduală a restricţiilor introduse pentru contracararea crizei sanitare şi implementarea unui mix relaxat (fără precedent) de politici economice.

Se evidenţiază redinamizarea cererii interne: investiţiile productive şi consumul privat au consemnat creşteri cu dinamici trimestriale de 13,4%, respectiv 14%.

De asemenea, consumul guvernamental s-a majorat cu 4,8% trimestru/trimestru în T3, perioadă în care contribuţia cererii externe nete la dinamica PIB s-a ameliorat, pe fondul creşterii exporturilor cu un ritm mai puternic raportat la cel înregistrat de importuri (17,1% vs. 12,3%).

În dinamică an/an PIB-ul Zonei Euro a scăzut pentru al treilea trimestru consecutiv în T3, dar cu un ritm în atenuare la 4,3% (de la 14,7% în T2), pe fondul eliminării graduale a restricţiilor introduse pentru contracararea crizei sanitare şi resimţirii mix-ului relaxat fără precedent de politici economice.

Se evidenţiază majorarea consumului public cu 2,1% an/an, în contextul implementării de măsuri fiscal-bugetare şi de venituri relaxate.

Investiţiile productive şi consumul privat s-au ajustat cu ritmuri anuale de 4,7%, respectiv 4,6%.

La nivelul cererii externe nete exporturile şi importurile au continuat să se ajusteze în T3, dar cu ritmuri anuale în atenuare la 8,7%, respectiv 8,9%.

Prin urmare, în perioada ianuarie-septembrie PIB-ul Zonei Euro s-a diminuat cu 7.4% an/an, evoluţie determinată de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc fără precedent în perioada postbelică.

Investiţiile productive şi consumul privat au scăzut cu câte 8% an/an, ca urmare a restricţiilor introduse pentru contracararea crizei sanitare şi incertitudinii induse de persistenţa pandemiei şi absenţa unor soluţii medicale.

Pe de altă parte, consumul public a crescut cu 0,3% an/an la nouă luni, ca urmare a implementării unor politici fiscal-bugetare şi de venituri relaxate.

În sfera cererii externe nete se evidenţiază ajustarea exporturilor cu 11,1% an/an, dat fiind că incidenţa pandemiei a reprezentat un şoc pentru comerţul internaţional. Importurile au scăzut cu 9,8% an/an în perioada ianuarie-septembrie 2020.

În perioada recentă s-au consemnat evoluţii mixte ale indicatorilor macroeconomici comunicaţi în regiune, persistenţa pandemiei (şi reintroducerea de restricţii pentru contracararea crizei sanitare) fiind contrabalansată de ştirile pozitive din sfera soluţiilor medicale în dezvoltare (lansarea mai multor vaccinuri în noiembrie şi proximitatea startului campaniei de vaccinare).

Astfel, pe de o parte, indicatorii PMI exprimă stagnarea economiei în octombrie şi scăderea în noiembrie, pe fondul declinului din sfera serviciilor (sectorul cel mai afectat de restricţii), parţial contrabalansat de creşterea industriei prelucrătoare (susţinută de intrarea economiei mondiale în ciclul post-pandemie).

Pe de altă parte, indicatorii de încredere s-au ameliorat semnificativ în decembrie, în contextul perspectivelor de lansare rapidă a procesului de vaccinare în regiune, cu impact pozitiv pentru contracararea crizei sanitare începând cu primele luni din 2021.

Cele mai recente prognoze pe Zona Euro (disponibile pe Bloomberg) indică perspectiva ajustării economiei regiunii cu 7,4% an/an în 2020 (determinată de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc), urmată de creştere cu 4,6% an/an în 2021, respectiv 3,5% an/an în 2022.

În acest scenariu investiţiile productive se vor redinamiza (ritmuri anuale de 4,6% în 2021, respectiv 5% în 2022), după declinul cu 9,5% an/an din 2020.

Consumul privat (principala componentă a PIB) s-ar putea diminua cu 8,2% an/an în 2020, dar ar putea creşte cu 4,7% an/an în 2021, respectiv 3,3% an/an în 2022.

Rata medie anuală a şomajului ar putea creşte de la 7,6% în 2019 la 8% în 2020, respectiv 9% în 2021, o reducere la 8,3% fiind previzionată pentru 2022.