Analiză: Planul SUA de stimulare deschide calea către un deficit comercial record

În calitate de cel mai mare importator din lume şi al doilea cel mai mare exportator de produse manufacturate, Statele Unite au avut un deficit comercial de la începutul anilor 1970. Creşterea tensiunilor comerciale - în special cu China - şi pandemia COVID-19, care au perturbat fluxurile comerciale, au afectat balanţa comercială în ultimul an. Deficitul comercial a atins un nivel record de peste 900 miliarde USD în 2020.

Pe măsură ce preşedintele Joe Biden atinge jumătatea primelor 100 de zile de mandat, această revenire puternică în economia SUA este parţial determinată de răspunsul fiscal fără precedent la criză. Pachetul de sprijin adoptat în martie 2021 se ridică la 1,9 trilioane USD şi va aduce răspunsul fiscal total la criză la o sumă echivalentă cu 27% din PIB-ul SUA, mai mult decât orice altă economie matură. Folosind o analiză bazată pe estimări istorice ale unei balanţe comerciale potenţiale, Coface estimează că deficitul ar putea creşte cu 56 miliarde de dolari ca urmare a planului de stimulare.

Din punct de vedere istoric, deficitul SUA se datorează importurilor substanţiale pentru a satisface consumul american. Din 2015, principala schimbare a fost scăderea volumului de produse şi materiale industriale în deficitul comercial. Potrivit Administraţiei pentru informaţii energetice, ţara a devenit exportator net de gaze naturale în 2017, şi de ţiţei şi produse petroliere la sfârşitul anului 2019.

Deşi bunurile de capital sunt cel mai important sector de export (34% din total între 2010 şi 2020), acestea au crescut mai puţin decât importurile, în mare parte din cauza problemelor Boeing din ultimii doi ani, şi apoi pe fondul pandemiei COVID-19.

Preşedinţia lui Donald Trump a evidenţiat ponderea considerabilă a Chinei în deficitul comercial al SUA. Între 2010 şi 2020, China a reprezentat aproximativ 44% din sold. Cu toate acestea, în timp ce indicele a scăzut de la un nivel record de aproape 420 miliarde USD în 2018, Trump nu a reuşit să-şi atingă obiectivul de campanie din 2016 de a reduce semnificativ deficitul global, care a fost şi mai mare la sfârşitul mandatului său. În timp ce tarifele au afectat deficitul bilateral cu China, care a scăzut cu 18% în 2019, aproape trei sferturi din acest declin au fost compensate de balanţa comercială cu restul lumii. Situaţia a fost similară în 2020. Războiul comercial dintre China şi Statele Unite, care a înregistrat o creştere a barierelor comerciale, a avut rezultate mixte.

Semnat la 15 ianuarie 2020 de Trump şi vicepreşedintele chinez Liu He, impactul acordului comercial „Faza 1” este dificil de evaluat, având în vedere pandemia COVID-19. Până la sfârşitul anului 2020, China nu şi-a atins obiectivul de a cumpăra cu aproape 64 miliarde USD mai mult în agricultură, energie şi produse manufacturate decât în 2017. Dintr-un total de 159 miliarde USD în achiziţii de mărfuri promise , China a atins doar 59% din acest obiectiv până la sfârşitul anului.

În urma şocului crizei pandemiei COVID-19, o altă schimbare majoră în macroeconomie este pe cale să aibă loc odată cu pachetul masiv de stimulare, numit „American Rescue Plan Act”. Adoptat în martie, acesta presupune cheltuieli de aproape 1,9 trilioane USD (9% din PIB) în următorii 10 ani, din care mai mult de o treime vor fi injectate direct în economia SUA în 2021, pe lângă cei aproape 4 trilioane USD autorizaţi de Congres în 2020.

Având în vedere desfăşurarea rapidă de către SUA a procesului de vaccinare anti COVID-19 (mai mult de un sfert din populaţie primise cel puţin o doză până la sfârşitul lunii martie), Coface se aşteaptă la o revenire puternică a consumului privat, care va împinge creşterea la 5,7% în 2021, după o contracţie de 3,5% anul trecut. Potrivit Coface, ţara va fi una dintre primele care se va întoarce la nivelul său de activitate de dinainte de criză până la mijlocul anului 2021.

„Boom-ul” aşteptat al consumului SUA va alimenta cererea pentru importuri, punând bazele unui deficit comercial record. Potrivit Coface, pachetul de stimulare ar putea duce la un deficit suplimentar de 56 miliarde USD. Drept urmare, deficitele bilaterale cu Mexicul, dar şi cu Germania, Coreea de Sud, Brazilia şi India s-ar putea mări.

Cel mai mare impact al planului de investiţii în infrastructură de 8 ani şi 2 trilioane de dolari, dezvăluit săptămâna trecută de Casa Albă, se va materializa abia după 2021. Cu toate acestea, întrucât creşterile de impozite care îl finanţează vor fi repartizate pe 15 ani, acesta va lărgi deficitul bugetar federal în următorii ani, sporind în continuare deficitul comercial.

Când Joe Biden l-a succedat pe Donald Trump pe 20 ianuarie 2021, politica „America First” a lui Trump, caracterizată prin creşterea tensiunilor comerciale şi a barierelor tarifare, în special cu China, a luat sfârşit. Campania lui Biden şi acţiunile timpurii au indicat că strategia comercială va face parte din politica sa externă mai largă, rezumată prin sloganul „America is back”. Agenda politicii comerciale, lansată la începutul lunii martie, indică faptul că restabilirea conducerii SUA în lume şi repararea parteneriatelor şi alianţelor sunt principalele priorităţi ale administraţiei.

Pe de altă parte, indicaţiile timpurii arată o atitudine mai asertivă faţă de China. Acest lucru se reflectă în agenda comercială a administraţiei, ceea ce face ca abordarea practicilor comerciale „abuzive şi neloiale” sa devină prioritare. Până în prezent, administraţia Biden nu a anunţat nicio reducere a tarifelor, lăsând posibilitatea utilizării acestora ca pârghie de negociere în viitoarele discuţii bilaterale.