Analiză: Preţurile locuinţelor, în creştere cu 1,9% în ultimul trimestru din 2020

  • Preţurile locuinţelor au crescut cu 1,9% în ultimul trimestru al anului 2020
  • Cea mai mare majorare a fost înregistrată în Bucureşti, arată cel mai recent studiu.
Urmărește
195 afișări
Imaginea articolului Analiză: Preţurile locuinţelor, în creştere cu 1,9% în ultimul trimestru din 2020

Analiză: Preţurile locuinţelor, în creştere cu 1,9% în ultimul trimestru din 2020

Conform unui comunicat al imobiliare.ro, dacă cel de-al treilea trimestru din 2020 a fost caracterizat de revenirea la o oarecare normalitate după starea de urgenţă instituită în contextul COVID-19, piaţa rezidenţială s-a înscris, în mod evident, pe o traiectorie ascendentă în ultimul pătrar al anului. Astfel, în perioada octombrie-decembrie, preţurile solicitate pentru proprietăţile rezidenţiale din România au consemnat un avans trimestrial specific unor condiţii normale de piaţă.

„În ultimele trei luni am înregistrat o creştere de 1,9% a preţului cerut pentru proprietăţile rezidenţiale, în comparaţie cu trimestrul anterior, astfel încât diferenţa faţă de anul trecut a ajuns la +3,5%. De remarcat este faptul că preţurile au crescut pe segmentul nou (unităţi vândute direct de către dezvoltatori), cu un ritm anual de 5,7%, în timp ce pe segmentul existent (proprietăţi revândute), preţurile cerute au stagnat”, a declarat Dorel Niţă, Head of Data & Research, Imobiliare.ro.

Spre comparaţie, pretenţiile vânzătorilor de locuinţe înregistrau un avans uşor în cele trei luni anterioare, de 0,3% mai exact, după un recul de 1,7% resimţit în al doilea trimestru din an.

„Cu alte cuvinte, preţurile solicitate s-au diminuat strict pe parcursul stării de urgenţă, câtă vreme restricţiile de circulaţie au afectat cererea şi au ridicat o serie de dificultăţi în procesul de concretizare a unei tranzacţii imobiliare. După trecerea la starea de alertă, însă, acestea s-au stabilizat, iar ulterior şi-au reluat vizibil creşterea. Dată fiind inerţia ce caracterizează, în general vorbind, piaţa imobiliară, este semnificativ faptul că situaţia generală creată de COVID-19 a avut ca efect, practic, un singur trimestru de scădere a preţurilor solicitate pentru proprietăţile rezidenţiale”, susţin reprezentanţii companiei.

În ultimul trimestru din 2020, toate cele 11 mari oraşe analizate au consemnat majorări ale sumei medii solicitate la vânzarea unui apartament. Marjele de creştere s-au situat, în general vorbind, sub pragul de 2%, excepţie de la regulă făcând doar Capitala, cu un plus de 2,1% (până la o medie de 1.470 de euro pe metru pătrat). Pe următoarele locuri în clasamentul majorărilor de preţ se află Braşovul (+1,9%, până la 1.220 de euro pe metru pătrat) şi Galaţiul (+1,9%, până la 970 de euro pe metru pătrat), apoi Oradea (+1,3%, până la 1.060 de euro pe metru pătrat), Craiova (+1%, până la 1.180 de euro pe metru pătrat), Brăila (+0,9%, până la 860 de euro pe metru pătrat), Iaşi (+0,7%, până la 1.080 de euro pe metru pătrat), Cluj-Napoca (+0,6%, până la 1.810 euro pe metru pătrat util), Constanţa (+0,6%, până la 1.250 de euro pe metru pătrat), Timişoara (+0,3%, până la 1.270 de euro pe metru pătrat) şi, respectiv, Ploieştiul (+0,2%, până la 940 de euro pe metru pătrat).

Dintre reşedinţele de judeţ ale ţării, cea mai mare majorare de preţ din perioada analizată, respectiv 5,6%, a avut loc în Miercurea-Ciuc, până la o medie de 1.080 de euro pe metru pătrat util, la egalitate cu Slobozia, în timp ce pe locul doi se găseşte Călăraşiul, arată studiul imobiliare.ro.

În ultimul trimestru din 2020 au existat şi câteva reşedinţe de judeţ în care au avut loc scăderi de preţ: Vaslui, cu un minus de 1,1%, Alexandria (-0,4%), Zalău (-0,2%) şi Sfântu Gheorghe (-0,1%).

O analiză a evoluţiei cererii de locuinţe din marile centre regionale pe tot parcursul lui 2020 relevă că, după impactul măsurilor luate de autorităţi ca reacţie la noul coronavirus, acest indicator şi-a revenit în destul de bună măsură în T3, dar a mai scăzut în T4 – tendinţă explicabilă, cel puţin în parte, prin ciclicitatea sezonieră a pieţei.

„Deşi în uşoară scădere faţă de 2019, de la un total de 482.000 de potenţiali cumpărători, cererea pentru achiziţia de apartamente şi case în cele şase oraşe mari şi-a revenit gradual odată cu ridicarea restricţiilor şi a atins 455.000 de potenţiali cumpărători în 2020. Din estimările noastre, cererea potenţială este de patru ori mai mare decât oferta de proprietăţi rezidenţiale, atât pe piaţa nouă, cât şi pe cea existentă. Deşi segmentul majoritar de căutări în principalele şase judeţe îl reprezintă apartamentele, totuşi, începând cu luna aprilie a anului trecut, s-a evidenţiat în mod clar interesul crescut pentru achiziţia de case şi terenuri pentru construcţii, atât în zonele periurbane ale marilor oraşe, cât şi în zonele cu potenţial turistic”, a mai spus Dorel Niţă.

În ciuda provocărilor generate de situaţia din domeniul sanitar, 2020 a fost, per ansamblu, un an de creştere în ceea ce priveşte activitatea de tranzacţionare de pe piaţa imobiliară. Astfel, datele publicate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) relevă că pe parcursul anului trecut au fost achiziţionate la nivel naţional un total de 602.805 de imobile – ceea ce echivalează cu un avans de 11,6% (sau 62.625 de unităţi) faţă de 2019, când erau înregistrate 540.180 de contracte de vânzare.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:
imobiliare,
preţuri,

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici