ANALIZĂ REUTERS: Cine ar vrea să cumpere o companie românească de stat?

După finalizarea acordului de împrumut de 20 de miliarde de euro cu Fondul Monetar Internaţional, Guvernul s-a angajat, în cel de-al doilea acord preventiv, să vândă participaţii la o serie de companii de stat pentru creşterea eficienţei şi reducerea deficitului bugetar.

Guvernul nu a stabilit o ţintă pentru veniturile din privatizări şi programul a fost întârziat de temeri privind pierderile de locuri de muncă şi de riscul ca vânzarea "argintăriei familiei" să îi afecteze popularitatea înaintea alegerilor generale din 2012.

Companii precum grupul de petrol şi gaze Petrom, operatorul de reţele electrice Transelectrica sau operatorul conductelor de gaze Transgaz ar putea aduce randamente bune.

În cazul Petrom, de exemplu, analiştii au un preţ ţintă pentru acţiuni cu o treime mai mare decât preţul actual.

Cu toate acestea, investitorii, bancherii şi analiştii afirmă că cea mai mare problemă o reprezintă imaginea statului român, inflexibil, ineficient şi reticent să accepte verdictele neplăcute ale pieţelor şi consultanţilor.

"Dacă situaţia va rămâne ca până acum, nu se va întâmpla nimic important, este doar o învârtire de hârtii", a declarat Matei Păun, director general la compania de consultanţă pentru investiţii BAC.

Guvernul a încercat să vândă o participaţie la Petrom, probabil principalul activ, în iulie, dar momentul nu putea fi mai prost ales, din cauza crizei datoriilor din Europa care a determinat declinul cotaţiilor bursiere.

Preţul pe acţiune, de 0,46 lei pe unitate, a fost prea ridicat, când un titlu Petrom era tranzacţionat la doar 0,38 lei pe unitate.

Guvernul a afişat o atitudine optimistă până în ultimul moment, după care tranzacţia a picat, afectându-i credibilitatea.

România este în urma altor ţări, precum Polonia şi Rusia, în privinţa vânzării activelor de stat pentru consolidarea finanţelor publice şi atragerea investiţiilor şi a experienţei străine în industriile locale muribunde.

Chiar şi Bulgaria, criticată îndelung pentru păstrarea activelor statului, a reuşit până la urmă să vândă luna trecută producătorul de ţigări Bulgartabak, unei divizii a VTB Bank.

La marginea Bucureştiului şi a altor oraşe zac în mormane ruginite fabrici parţial sau total dezafectate. Sectorul de stat este ca o piatră de moară pentru finanţele publice, cu 1,2 milioane de angajaţi, aproape o treime din totalul forţei de muncă din ţară, se arată în articol.

Potrivit FMI, companiile aflate în proprietate publică datorează circa 20 de miliarde de lei (6,4 miliarde dolari), respectiv 4% din PIB companiilor private sau statului. Un obstacol serios pentru obiectivul Guvernului de a reduce deficitul bugetar la 3% din PIB în 2012, de la ţinta de 4,4% din acest an.

"Cred că este important ca toată lumea să recunoască faptul că cheia unei creşteri sustenabile pe termen mediu şi lung în România este rezolvarea problemelor din aceste companii", a declarat şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, pentru Reuters.

Franks a adăugat că nu este cazul de amânare doar pentru că situaţia macroeconomică este mai dificilă sau pentru că vin alegerile.

Autorităţile de la Bucureşti insistă că privatizările vor avea loc, dar nu au făcut nicio vânzare care să dovedească acest lucru şi au primit doar o singură ofertă din partea brokerilor locali, în această lună, pentru consultanţă în vederea vânzării unei participaţii la Transelectrica.

Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Valentin Ionescu, a recunoscut săptămâna trecută că este prea puţin timp pentru finalizarea unui acord de vânzare a unei participaţii la Transgaz în acest an. El a precizat că vor fi probleme şi în cazul altor tranzacţii.

Privatizarea unor companii nelistate precum Tarom şi CFR Marfă va fi şi mai dificilă, pentru că nu au aceeaşi expunere şi transparenţă.

"Unul dintre riscuri este percepţia generală că vânzarea de active de stat în România este dificilă. Niciodată nu este momentul potrivit, ci preţul potrivit. Cât trebuie să aştepţi?", a declarat Guy Burrow, partener la compania de consultanţă Candole.

Potrivit bancherilor, Guvernul ar fi putut să vândă Petrom (9,8% din acţiuni - n.r) pentru 1,9 miliarde de lei, dar a refuzat să vândă sub 2,1 miliarde de lei.

Acţiunile Petrom au scăzut de atunci cu peste 20% şi este improbabil să atingă acelaşi preţ când compania va fi scoasă din nou la vânzare în 2012.

"Lecţia este că ar fi trebuit să asculte sfatul consultanţilor", a declarat Grzegorz Konieczny, şeful Fondului Proprietatea, proprietarul a 20% din Petrom, după eşecul vânzării.

Fondul Proprietatea, înfiinţat pentru acordarea de compensaţii românilor ale căror proprietăţi au fost confirscate de comunişti, cu active de 3,4 miliarde de euro, deţine participaţii la zeci de companii româneşti, inclusiv din sectorul energiei.