ANALIZĂ REUTERS: Stabilirea unui plan anticriză decisiv la summit-ul de miercuri este puţin probabilă

Oficialii şi diplomaţii europeni şi-au redus aşteptările pentru un acord decisiv la summit-ul care va avea loc miercuri la Bruxelles, în pofida asigurărilor venite din direcţia Germaniei şi Franţei în ultimele săptămâni că UE va găsi, până la sfârşitul acestei luni, o soluţie completă pentru criza datoriilor de stat care tulbură de doi ani pieţele financiare şi economiile europene.

Liderii europeni au convenit că sectorul bancar are nevoie de o injecţie de capital de circa 110 miliarde euro pentru a rezista unui potenţial faliment al Greciei şi efectului de contagiune al acestui eveniment, însă celelalte două componente critice ale unui program anticriză credibil şi decisiv, respectiv consolidarea şi utilizarea Fondului European de Stabilitate Financiară şi reducerea datoriilor Greciei către bănci şi ceilalţi deţinători privaţi de obligaţiuni, sunt încă neclare şi provoacă divergenţe şi tensiuni între puterile politice din Europa.

Guvernele europene iau în calcul două metode de consolidare şi utilizare a Fondului de Stabilitate. Cea care are cele mai mari şanse să fie adoptată este folosirea mecanismului pentru a oferi garanţii investitorilor în obligaţiuni de stat din zona euro. Cealaltă opţiune presupune alocarea unei porţiuni a capacităţii fondului pentru crearea unui vehicul investiţional special care ar atrage bani de la fonduri suverane (vizând astfel marile economii emergente, precum China sau Brazilia) şi de la alţi investitori, folosind sumele astfel obţinute pentru a cumpăra obligaţiuni. S-ar putea ajunge de asemenea la un consens care să combine cele două posibilităţi, notează Reuters.

Speranţele şi încrederea pieţelor financiare atârnă de summit-ul de miercuri, care va începe la ora 15:00 GMT (18 ora României) cu o reuniune a celor 27 de lideri europeni (şefi de stat şi de guvern), urmată la ora 17:30 GMT de întâlnirea şefilor de stat din zona euro.

Pieţele speră ca întâlnirile la nivel înalt de miercuri să se încheie cu cifre detaliate privind planul de combatere a crizei, însă surse oficiale susţin că şansele unui deznodământ clar şi răspicat sunt puţin probabile.

"Cifrele nu sunt încă finalizate. Trebuie să stabileşti toţi parametrii şi să vezi de ce este nevoie şi care ar fi factorul de pârghie. Este nevoie de mult lucru tehnic pentru a ajunge la un număr. Liderii vor conveni mâine (miercuri - n.r.) asupra opţiunilor, însă rămâne de văzut dacă se va ajunge la un acord cu toate detaliile. Cred că va fi o provocare, va fi foarte dificil să se clarifice totul", a arătat un oficial european, care a adăugat că discuţiile dintre liderii UE au continuat în aceste zile pentru a se ajunge la un "consens pre-summit".

Liderii celor 27 de state membre s-au reunit duminică la Bruxelles la un summit care a avut ca principală temă rezolvarea crizei datoriilor de stat, însă deciziile importante au fost amânate pentru un al doilea summit, convocat miercuri.

Astfel, convenirea unui plan clar ar putea avea loc cel mai devreme pe 7-8 noiembrie, când este programată următoarea reuniune a miniştrilor Finanţelor din UE şi zona euro. Atunci ar trebui aşteptate detaliile oricărui program pe care şi-ar putea da miercuri acordul de principiu liderii europeni.

Pieţele financiare vor fi probabil foarte dezamăgite de această derulare a evenimentelor, deoarece liderii UE au susţinut de mai multe ori că vor găsi o soluţie anticriză decisivă până la sfârşitul acestei luni. Încrederea în politicienii şi instituţiile UE este deja destul de scăzută, divergenţele politice care împiedică rezolvarea crizei fiind unul dintre principalele motive de îngrijorare ale analiştilor financiari şi agenţiilor de rating în rapoartele din ultima vreme.

Criza din Grecia a evoluat astfel într-o criză a datoriilor de stat, o criză bancară şi o criză economică şi politică, ameninţând să submineze credibilitatea monedei euro şi a UE în ansamblu.

Discuţiile de miercuri, care vor fi precedate de o întâlnire a Eurogroup (miniştrii Finanţelor şi şefii băncilor centrale din zona euro), vor fi complicate şi de presiunile intense din pieţe asupra Italiei şi de disputele politice interne din Germania.

Italia nu a reuşit să prezinte un plan credibil şi decisiv de reformare a sistemelor de pensii, iar "seriozitatea" premierului Silvio Berlusconi în privinţa eforturilor anticriză este pusă sub semnul întrebării.

Italia, a treia economie din zona euro, are cea mai mare piaţă a obligaţiunilor de stat din uniunea monetară, cu o datorie publică de 1.800 miliarde euro, adică 120% din Produsul Intern Brut. Liderii europeni se tem că eşecul guvernului de la Roma de a pune datoria de stat pe un făgaş sustenabil va declanşa o criză similară cu cea a Greciei, însă la o scară mult mai mare. Astfel, orice acord de urgenţă încheiat de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional pentru sprijinirea Italiei ar necesita resurse financiare uriaşe, incomparabil mai mari faţă de banii necesari pentru acordurile Greciei, Irlandei şi Portugaliei.

Problema este că nu există suficienţi bani pentru salvarea Italiei, notează Reuters.

Totodată, Germania şi Franţa au poziţii divergente în privinţa implicării Băncii Centrale Europene (BCE) în rezolvarea crizei. Parisul militează pentru o contribuţie profundă şi directă a BCE, în timp ce Germania se opune vehement acestei variante, deoarece ar încălca tratatele UE, un compromis greu de "vândut" Parlamentului şi populaţiei germane.

Cancelarul Angela Merkel reuşeşte cu greu să-şi asigure sprijinul parlamentar pentru măsurile de rezolvare a crizei din zona euro, în particular consolidarea resurselor financiare şi prerogativelor Fondului European de Stabilitate Financiară. Merkel a declarat că Germania se opune unei prevederi cuprinse în "proiectul de concluzii" al summit-ului UE, potrivit căreia BCE ar trebui să continue să cumpere obligaţiunile statelor cu probleme din zona euro, una dintre cele mai importante măsuri de urgenţă folosite de UE în urma crizei financiare mondiale din 2008-2009 şi, mai recent, în contextul crizei datoriilor de stat.

Mulţi analişti consideră că BCE este în prezent singura autoritate care dispune de suficiente resurse financiare pentru a convinge pieţele că criza nu va scăpa de sub control. Împiedicarea BCE să acţioneze s-ar putea dovedi astfel un nou factor negativ pentru reacţia pieţelor.

Totodată, liderii UE nu reuşesc să ajungă la un consens privind "sustenabilizarea" datoriei de stat a Greciei.

Guvernele din zona euro cer creditorilor privaţi să accepte o "tăiere" de 60% a valorii obligaţiunilor de stat greceşti pe care le deţin, concesie necesară pentru cel de-al doilea acord de salvare a Greciei de la insolvenţă. Potrivit prognozelor oficiale, datoria de stat a Greciei va depăşit 160% din PIB până la sfârşitul acestui an.

Negociatorii care reprezintă băncile au oferit să renunţe la 40% din banii pe care i-ar avea de încasat de la statul elen şi au avertizat că forţarea unor pierderi mai mari ar fi echivalentă cu intrarea Greciei în insolvenţă, eveniment care ar avea, potrivit instituţiilor financiare, consecinţe devastatoare pentru sistemul financiar european.

Surse diplomatice europene afirmă că deznodământul acestei dezbateri este incert, însă unii oficiali anticipează un compromis de ultim moment cu băncile la cota de 50% din datoria Greciei. Această variantă este de altfel sprijinită şi de premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, care prezidează reuniunile miniştrilor Finanţelor din zona euro.