ANALIZĂ: România, văzută de afară după şedinţa BNR - Exemplu pentru Ungaria, dar vulnerabilă la criza euro

BNR a redus joi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 5,75%, după o decizie similară în noiembrie, la ultima şedinţă din 2011.

"Nervozitatea investitorilor în privinţa Ungariei subminează încrederea în întreaga regiune, iar Bucureştiul îşi asumă anumite riscuri în ceea ce priveşte cursul de schimb. Însă ţinând cont de creşterea leului în raport cu euro de la scăderea din noiembrie, BNR a luat probabil decizia potrivită, în contextul scăderii inflaţiei şi încetinirii creşterii economice", potrivit comentariului apărut pe blogul FT.

Leul a fost anul trecut cea mai solidă monedă din Europa Centrală şi de Est, depreciindu-se cu numai 2% pe ansamblul lui 2011 în raport cu euro, iar inflaţia a scăzut în septembrie şi noiembrie la minime istorice după 1990, de aproximativ 3,4%.

Totodată, economiştii consideră că BNR are spaţiu de manevră pentru noi reduceri "modeste" ale dobânzii cheie în următoarele luni, din moment ce inflaţia ar trebui să rămână pe un trend descendent.

"Este loc pentru noi reduceri ale dobânzii, deoarece dobânda reală (raportată la prognoza de inflaţie a băncii centrale) este de 2,75%, prea ridicată pentru situaţia economică actuală. Deoarece cererea externă se va reduce în primul semestru din 2012, susţinerea cererii interne prin condiţii mai relaxate de politică moentară ar fi binevenită", comentează Dan Bucşa, economistul şef al UniCredit Ţiriac Bank pentru Reuters, preluat de blogul FT.

Asemenea analiştilor Capital Economics, FT face o scurtă paralelă între situaţia României şi cea a Ungariei, ţară aflată la marginea unei crize financiare severe.

"Spre deosebire de Ungaria, România a acceptat nevoia de a rămâne în relaţii bune cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, care au aranjat o linie de credit de precauţie de 5 miliarde de dolari. Însă obiectivul Guvernului de a reuşi o creştere a PIB de peste 2% în acest an este o provocare în contextul crizei din zona euro, cel mai mare partener comercial şi financiar al României. Astfel, banca centrală de la Bucureşti cârmuieşte România pe ceea ce pare a fi drumul cel bun, însă nu poate face mare lucru în privinţa apelor învolburate în care navighează", avertizează FT.

Analiştii Capital Economics fac de asemenea o paralelă între România şi Ungaria, notând că banca centrală de la Budapesta a fost nevoită să crească agresiv dobânda anul trecut, la 7%, cel mai ridicat nivel din UE, şi va continua să o urce în acest an din cauza presiunilor de pe pieţele financiare.

"De importanţă crucială, stabilitatea politică şi acordul cu FMI au oferit BNR spaţiu să reducă dobânzile ca reacţie la deteriorarea perspectivei de creştere economică. În contrast, absenţa acestor ancore cheie în Ungaria înseamnă că dobânzile vor continua să fie ridicate pentru a sprijini forintul", apreciază economistul William Jackson de la Capital Economics.

Economia românească va fi afectată sever în acest an de scăderea cererii din zona euro, pe fondul crizei datoriilor de stat, iar leul nu poate fi imun la variaţia apetitului pentu risc la nivel mondial.

Astfel, Capital Economics anticipează că BNR nu va mai relaxa politica monetară în acest an.

În plus, creşterea cererii interne, susţinută şi de reducerea dobânzilor, nu va compensa pentru scăderea exporturilor, iar economia românească se va contracta în acest an cu 0,5%, apreciază analistul, reiterând o estimare anterioară a instituţiei. Spre comparaţie, economiştii britanici estimează că economia Ungariei va scădea în acest an cu 1,5%, din cauza presiunilor externe combinate cu ridicarea dobânzii de politică monetară.