Analiză: SUA deschid noi fronturi ale conflictului comercial, în Europa şi Marea Britanie

Ideea că frontul comercial american traversează Atlanticul este susţinută de prestaţia preşedintelui Donald Trump de la Forumul Economic Mondial de la Davos, care tocmai s-a încheiat, unde a evidenţiat relaţiile încordate cu UE. Trump spune că blocul european este „foarte greu de abordat” şi a „profitat” de SUA, dar a spus că UE nu „are de ales” decât să facă încheie un acord.

Dar, în afară de discuţiile complicate dintre Oficiul Reprezentantului Comerţului al Statelor Unite, UE şi OMC, mulţi investitori se aşteaptă ca SUA să acorde prioritate discuţiilor bilaterale cu U.K.

Putem fi tentaţi să credem că SUA şi Regatul Unit ar putea ajunge rapid la un acord cuprinzător, spre deosebire de perioada îndelungată de dezbateri aprinse şi represalii tarifare din relaţia cu China. Cele două naţiuni şi-au apărat zeci de ani interesele reciproce, de-a lungul teatrelor militare din Orientul Mijlociu sau printr-un dialog comercial generos.

Dar oficialii comerciali din ambele părţi încep să avertizeze că pot exista câteva obstacole care să împiedice Londra şi Washingtonul să se înţeleagă.

Discuţiile formale dintre Londra şi Washington nu pot începe decât după ce Marea Britanie va părăsi UE, la sfârşitul acestei luni, dar unele dintre temele de discuţie sunt deja clare. Şi, probabil, nu există o barieră mai mare în calea unui acord facil între Londra şi Washington decât insistenţa negociatorilor americani în privinţa accesului sporit la Serviciul Naţional de Sănătate din Marea Britanie (National Health Service - NHS).

Considerat o bijuterie a coroanei, NHS deţine un loc de maximă importanţă atât pentru conservatori cât şi petru laburişti. Deşi premierul Boris Johnson a spus în repetate rânduri că NHS „nu ​​este de vânzare”, preşedintele Trump comenta anul trecut că serviciul va face parte dintr-un acord „magnific”, iscând temeri în Marea Britanie. Supărările priveau permisiunile acordate unor companii farmaceutice din afara sistemului la contractele de îngrijire a sănătăţii, de unde o reducere a lichidităţilor şi profitului.

Un al doilea obstacol în calea unei înţelegeri între Statele Unite ale Americii şi Regatul Unit este angajamentul britanicilor pentru standardele UE de siguranţă alimentară.

Unele dintre regulile UE cele mai populare în rândul politicienilor britanici sunt cele referitoare la siguranţa alimentelor. Marea Britanie a promis că va rezista solicitărilor americane privind vânzarea de produse agricole, după ce ani de zile UE a blocat importul carne de vită şi de pui tratate cu hormoni din SUA, spălate cu apă clorurată pentru a ucide bacteriile.

Şi, în timp ce carnea tratată cu clor este considerată sigură de guvernul Statelor Unite, mulţi oficiali britanici cred altceva. Secretarul pentru mediu Theresa Villiers a declarat, de exemplu, la începutul acestei luni, la BBC, că „există bariere legale pentru importuri, iar acestea vor fi menţinute.”

Acest lucru poate reprezenta o problemă pentru reprezentantul comercial american Robert Lighthizer, care va reprezenta atât unul dintre cei mai mari exportatori din lume de mărfuri agricole cât şi un preşedinte care doreşte să încheie un alt acord înainte de alegerile din 2020.

Pentru Lighthizer, Congres şi Trump, un acord cuprinzător cu britanicii, lipsit de „fazele” care se discută cu China, ar fi binevenit atât din punct de vedere logistic, cât şi pentru imagine. În urma victoriei electorale a lui Johnson de luna trecută, Trump şi-a exprimat speranţa pentru un acord „masiv”.

"Marea Britanie şi Statele Unite vor fi acum libere să încheie un nou acord comercial masiv după Brexit", a spus Trump. „Această tranzacţie are potenţialul de a fi mult mai mare şi mai profitabil decât orice altă tranzacţie care ar putea fi încheiată cu UE”.

Standardele de siguranţă alimentară impuse de UE sunt evidente în datele recente ale exporturilor din Statele Unite ale Americii spre Marea Britanie, care a fost cea de-a cincea cea mai mare piaţă de export a mărfurilor americane în 2018.

Exporturile de bunuri americane în Regatul Unit, în 2018, au fost de 66,3 miliarde dolari, cu avioanele (12 miliarde dolari) şi metalele preţioase (8,5 miliarde dolari) în prim plan. Exporturile totale de produselor agricole ale Statele Unite ale Americii au fost de doar 2 miliarde de dolari, cu 261 milioane dolari pentru vin şi bere, 197 de milioane pentru nuci şi 109 milioane de dolari pentru soia.

Pe de altă parte, discuţiile americane cu UE nu au găsit nici o finalitate. Călătoria recentă a lui Trump la Davos a arătat stilul caracteristic de negociere al preşedintelui. Iniţial preşedintele a remarcat discuţia favorabilă cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar a trecut rapid la ameninţări cu perceperea unor taxe vamale uriaşe pe maşinile europene.

Trump spune că UE a profitat de SUA, mulţi, mulţi ani. "Dar am spus, uite, dacă nu vom primi ceva, va trebui să iau măsuri, iar acţiunea va fi de creştere a taxelor la maşinile lor şi la alte lucruri care vin în ţara noastră."

„Acum, spunând asta, nu vreau ca publicul tău să se neliniştească”, a adăugat Trump. „Vor încheia un acord, pentru că trebuie. Nu au de ales”.

În ciuda convingerilor lui Trump, în ultimele luni mai multe state membre ale UE au ameninţat cu impozite pe serviciile digitale pentru unele dintre cele mai mari conglomerate tehnologice din SUA. Parlamentarii francezi au aprobat, în iulie, o nouă taxă pentru marile companii precum Alphabet şi Amazon, stârnind indignarea Casei Albe.

Deşi Trump şi Macron păreau să ajungă la un acord de amânare a taxelor săptămâna aceasta, ameninţarea actuală cu taxele auto a îndepărtat această posibilitate.

Administraţia Trump a impus deja tarife pe produse europene în valoare de miliarde de dolari.

La începutul acestui an, Departamentul american pentru comerţ a publicat mai multe liste de bunuri europene, în valoare de peste 10 miliarde de dolari, pe care spera să le taxeze, pe fondul disputelor privind subvenţionarea industriei aeronautice. În octombrie, Washingtonul a impus tarife de 10% pentru aeronavele civile mari şi de 25% pentru mărfuri agricole din Europa. Sancţiunile vizează mărfuri emblematice, precum vinul francez şi brânza italiană.

Mai târziu, CNBC a raportat pentru prima dată în decembrie că USTR lua în calcul taxe vamale de până la 100% la produse europene pe care administraţia le-a ocolit anterior, inclusiv whisky-uri irlandeze şi scoţiene şi coniac.

Disputele tarifare dintre SUA şi UE nu sunt noi pentru administraţia Trump, care în 2018 a impus taxe vamale de 25% la oţel şi 10% la aluminiul importate în state. UE a răspuns cu tarife care vizau peste mărfuri în valoare de 3 miliarde de dolari din SUA, inclusiv bourbon, iahturi şi motociclete.

SUA rămân în contradicţie şi cu Organizaţia Mondială a Comerţului, americanii fiind nemulţumiţi de deciziile instituţiei, despre care susţin că au limitat capacitatea Statelor Unite de a-şi proteja producătorii autohtoni de importuri.

Preşedintele american şi-a început atacurile la adresa OMC încă din 2016, atunci când, aflat în campanie electorală, caracteriza organizaţia drept un "dezastru".

Cei mai mulţi oficiali comerciali americani susţin că sunt justificaţi în eforturile lor de a bloca numirile la OMC şi de a bloca activitatea organizaţiei comerciale până când va începe să se preocupe de modul în care China denaturează pieţele şi capitalismul. Americanii vor să contracareze practicile de dumping ale Bejingului.