Analiza unui expert european: Cum riscă "taxa pe profit" din România să destrame piaţa UE a energiei electrice

În timp ce căutau un panaceu pentru piaţa supraîncălzită a energiei electrice, miniştrii energiei din UE şi Comisia Europeană nu au observat că guvernul român a introdus o legislaţie care a pus capăt efectiv pieţei de energie electrică a ţării, scrie Janez Kopač într-un articol de opinie publicat de agenţia Euractiv.

Având în vedere rolul important al României în schimburile transfrontaliere cu vecinii săi, această măsură ar putea declanşa un efect de domino care ar putea devasta piaţa unică europeană a energiei.

La 1 septembrie, guvernul român a adoptat o serie de modificări la Ordonanţa de urgenţă nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile consumatorilor finali pe piaţa energiei electrice şi a gazelor naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023 şi le-a publicat în aceeaşi zi în Monitorul Oficial.

Acest act normativ a taxat retroactiv toţi participanţii la piaţă pentru livrările din perioada de până în martie 2023 cu o taxă de 98% pe diferenţa dintre preţul mediu lunar al contractelor de achiziţie, indiferent de momentul încheierii acestora, şi cu o taxă de 100% pe diferenţa dintre preţul de export şi preţul pieţei pentru ziua următoare.

În cazul în care taxa nu este plătită, amenda este o interdicţie de a mai tranzacţiona.

Măsura ar putea părea o taxă pe neaşteptate, dar este departe de a fi aşa. Este retroactivă, se aplică tuturor participanţilor la piaţă - nu doar producătorilor - şi taxează toate tranzacţiile, chiar dacă acestea au fost convenite şi contractate cu mult timp în urmă.

Acest lucru înseamnă că, dacă un trader a cumpărat energie electrică de la un producător român la un preţ de aproximativ 50 EUR/MWh în 2020 cu livrare în străinătate în septembrie 2022 şi a încheiat un contract de hedging, adică pentru 51 EUR/MWh, acum va trebui să plătească 100% din diferenţa dintre preţul actual şi preţul menţionat în contract.

Să presupunem că preţul actual este de 500 EUR /MWh. Baza de impozitare va fi de aproximativ 450 €/MWh, iar diferenţa va corespunde sumei taxei. Un comerciant care a câştigat 1 €/MWh nu poate plăti în mod clar un impozit suplimentar de 449 €.

Acest lucru indică o consecinţă evidentă: falimentul comercianţilor autohtoni şi fuga celor străini. Cantităţile pur şi simplu nu vor fi livrate clienţilor.

Comercianţii din întreaga Europă sunt alarmaţi. România este o parte importantă a pieţei unice, iar nelivrarea ar putea avea consecinţe grave pentru comercianţii din întreaga UE.

Primul comentariu neoficial al guvernului român pe această temă a fost că măsura se aplică volumelor tranzacţionate pe piaţa la vedere şi că majoritatea pieţei este gestionată prin tranzacţii la vedere.

Cu toate acestea, datele disponibile public arată o imagine diferită. Ponderea energiei electrice româneşti vândute pe pieţele spot este în prezent de aproape 40%, în timp ce restul a fost vândut pe pieţele la termen cu mult timp în urmă.

Decretul este în prezent discutat în Parlament, iar prima tranşă urmează să fie plătită până la 25 octombrie. Să sperăm că taxa la nivelul UE pentru producătorii de energie electrică inframarginală - adică nealimentată cu gaz - va fi adoptată în curând.

Una dintre prevederile măsurii europene este ca aceasta să devină efectivă la nivelul UE, abrogând toate măsurile naţionale, inclusiv cea românească.

Măsurile naţionale pripite, precum aceasta, pun în pericol piaţa unică europeană. Este incompatibilă cu - şi încalcă în mod clar - principiile de bază ale cadrului de reglementare a UE în domeniul energiei şi principiul liberei circulaţii a mărfurilor.

Într-un moment în care companiile energetice se confruntă cu cerinţe tot mai greu de gestionat în ceea ce priveşte lichidităţile lor, iar sectorul energetic se află pe marginea prăpastiei, măsurile de impozitare retroactivă impuse de guvernul român tuturor companiilor energetice care operează în ţară ar putea fi proverbialul fluture care bate din aripi şi declanşează primul domino dintr-un vârtej de insolvenţe în lanţ.