ANALIZĂ: Val de reacţii la nivel mondial după decizia lui Donald Trump de a taxa suplimentar metalele

Japonia a precizat că această mişcare va avea un impact major asupra relaţiilor bilaterale strânse cele două ţări, în timp ce China a declarat că este “se opune ferm" deciziei, iar Coreea de Sud a precizat că va depune o plângere la Organizaţia Mondială a Comerţului.

China, care produce jumătate din oţelul din lume, a precizat că va evalua orice prejudiciu cauzat de mişcarea Statelor Unite şi îşi va "apăra cu fermitate drepturile şi interesele sale legitime", a precizat Ministerul de Comerţ al ţării.

Uniunea Europeană, Brazilia şi Argentina au declarat că nu ar trebui să fie taxate „peste noapte” sau vor solicita scutiri. Acelaşi tip de solicitate va veni şi din partea Japoniei şi a Coreei de Sud.

După Canada, Uniunea Europeană este cel mai mare exportator de oţel către Statele Unite, cu aproximativ 5 milioane de tone, reprezentând aproximativ 15% din importul american. 5 milioane de tone dintr-un total de 160 de milioane, cât este producţia totală europeană nu poate părea mult, dar este vorba de produse de înaltă calitate, iar nemţii de la Thyssenkrupp and austriecii de la Voestalpine ar putea avea probleme.

Coreea de Sud, un aliat asiatic cheie pentru Washington, este al treilea cel mai mare exportator către SUA, după Canada şi Brazilia.

America este cel mai mare importator de oţel din lume, cumpărând 35 de milioane de tone de materii prime în 2017. Din aceste importuri, Coreea de Sud, Japonia, China şi India furnizează 6,6 milioane de tone.

Ce se va întâmpla acum?

Analiştii avertizează cu privire la izbucnirea unui război comercial, deoarece oficialii din Europa, Asia şi America Latină ameninţă cu represalii.

Trump crede că SUA va învinge într-un posibil război comercial, însă cei mai mulţi economişti şi experţi comerciali resping această idee, spunând că fiecare ţară implicată, inclusiv Statele Unite, vor avea de pierdut.

Ei invocă cinci motive pentru care războiul comerţului nu ar putea fi câştigat cu uşurinţă de SUA:

1.Decizia nu va duce la o creştere a angajărilor în industria metalurgică americană.

Trump şi-a promovat decizia spunând că se aşteaptă ca investiţiile şi angajările din industrie să crească. Însă schimbările tehnologice au făcut ca industrie să piardă locuri de muncă, iar istoricii spun că eforturile anterioare, de acest tip, de a proteja locurile de muncă din sectorul oţelului au fost în mare parte ineficiente.

O analiză din 2002 a Institutului Peterson pentru Economia Internaţională privind influenţa taxelor vamale suplimentare a prevăzut că măsurile ar salva doar 3.500 de locuri de muncă, spune BBC.

2.Este probabil ca noile taxe să ducă la creşteri de preţuri

La ora actuală, industria metalurgică are aproximativ 140.000 de angajaţi - mult mai puţini decât în sectoarele care se bazează pe aceasta. National Retail Federation (federaţia naţională a magazinelor de retail) a apreciat noua taxa drept o "taxă aplicată familiilor americane".

Publicaţia Charlotte Observer raportează că Electrolux, producător de maşini de spălat şi maşini de gătit, a renunţat deja la planurile unei investiţii în Tennessee.

3.Tarifele ar putea afecta aliaţii Americii.

Ţările, dar şi patronatele din industrii, în special cele care negociază deja acorduri comerciale de mari dimenisuni, cum este Canada, vor lupta în următoarele zile pentru a obţine scutiri de tarife.

Analiştii spun că se aşteaptă la o reducere, pe scară largă, a comerţului mondial. Ţările ar depune plângeri la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), dar astfel de cazuri durează ani.

4.China are şi alte opţiuni

Statele Unite au învinovăţit China că a inundat piaţa cu oţel ieftin şi a intensificat deja măsurile de protecţie împotriva produselor din oţel chinezeşti.

Trump spune că sunt necesare tarife mai mari pentru a opri pătrunderea oţelului chinezesc prin intermediul comercianţilor din alte ţări. Însă afacerile americane, inclusiv industria producătoare de maşini, tehnologie sau agricultură sunt dornice să intre pe piaţa din China, dând asiaticilor un punct de sprijin.

5.Consecinţele politice sunt neclare

Trump nu este singurul preşedinte american recunoscut pentru utilizarea politicii comerciale pentru a proteja industriile.

Dar este greu de spus cat de benefice sunt astfek de acţiuni, având în vedere intervalul de timp dintre decizii şi alegeri, spune Kenneth Lowande, cercetător la Princeton University's Center for the Study of Democratic Politics.

În prezent, democraţii sunt apărătorii cei mai vocali ai preşedintelui, iar republicanii din Congres, care sprijină în general comerţul liber, au fost extrem de critici la adresa mişcării propuse de Trump.

Uniunea Europeană şi China au avertizat în mod repetat că vor introduce măsuri simetrice dacă Administraţia Donald Trump va impune tarife la aluminiu şi oţel.

Oficiali europeni citaţi de presa germană au declarat recent că UE poate adopta rapid măsuri de retorsiune vizând produse exportate de Statele Unite. Conform unor surse citate de agenţia de presă DPA şi de publicaţia Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), Bruxellesul a alcătuit deja o listă a produselor americane care vor fi vizate de restricţii. Pe listă figurează produse de genul sucurilor de portocale din California, roşii şi cartofi, precum şi motociclete Harley-Davidson şi whisky american.

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a avertizat Washingtonul în 2017 că un "război comercial" între Uniunea Europeană şi Statele Unite ar fi în dezavantajul ambelor părţi. "Chiar vor americanii să ajungă la război comercial cu Europa? Un război comercial ar fi dăunător atât intereselor Europei, cât şi intereselor Statelor Unite", afirma Jean-Claude Juncker, în martie 2017, într-un interviu acordat revistei germane Bild. Juncker a atras atenţia că Uniunea Europeană tratează cu seriozitate tonul protecţionist al lui Donald Trump şi se pregăteşte pentru orice situaţie în relaţiile comerciale bilaterale. Ulterior, în vara anului 2017, Juncker atrăgea atenţia că "sloganul «America pe primul loc» nu poate însemna faptul că interesele Europei sunt pe ultimul loc", subliniind că Bruxellesul "poate reacţiona adecvat în doar câteva zile".

Citeşte şi: Unul dintre cei mai mari producători de îngheţată din România a intrat în faliment

Citeşte şi: Investiţiile în economia naţională au crescut. Care sunt domeniile care au atras cei mai mulţi bani

Citeşte şi: Autostrada Sibiu-Piteşti: Documentaţia pentru construcţia secţiunii 4 a fost trimisă la ANAP

Citeşte şi: Au început înscrierile în programul Aspire Academy pentru viitori lideri şi antreprenori

Citeşte şi: ANALIZĂ: Bugetul apărării, 2% din PIB, nu a influenţat major rezultatele companiilor din domeniu

Citeşte şi: România, cea mai mică masă salarială din UE. Toţi angajatorii au plătit anul trecut salarii de 67 de miliarde de euro, reprezentând 37% din PIB