ANALIZĂ: Vor putea economiile UE să crească suficient de puternic pentru a-şi plăti munţii de datorii?

UE se chinuie să depăşească cea mai profundă criză din istoria sa de şapte decenii, criză care a erodat creşterea economică şi a trimis datoriile publice la niveluri record.

În ultima criză financiară, datoria publică din UE (fără UK) a crescut cu 20 de puncte la 86,6% din PIB. Cu niveluri încă ridicate ale datoriilor din criza anterioară, datoria publică la nivelul UE este aşteptată să urce cu 15 puncte în acest an până la 95% din PIB.

Această povară va fi îndeosebi una grea pentru mai multe ţări, ridicând semne de întrebare privitoare la sustenabilitatea economiilor acestora pe termen mediu şi lung, avertiza Comisia Europeană la începutul lunii noiembrie.

Economiştii sunt de acord că datoria publică este sustenabilă atâta vreme cât economiile cresc peste costurile finanţării datoriei, un scenariu posibil graţie intervenţiilor BCE.

Ţările cu probleme pot conta pe susţinerea BCE. Angel Talavera de la Oxford Economics arată că „BCE nu este aşteptată să majoreze dobânzile în viitorul apropiat“ având în vedere tendinţa inflaţiei. „Datoriile ridicate sunt o problemă pe care va trebui s-o abordăm în cele din urmă, însă nu deocamdată“, potrivit acestuia.

„Creşterea este singura soluţie credibilă şi sănătoară“, susţine Maria Demertzis, director adjunct al think tank-ului Bruegel.

Chiar dacă BCE îşi va menţine stimulentele monetare pe termen mediu, unele voci argumentează că creşterea nu va fi suficientă pentru a surmonta volumul uriaş de noi datorii.

Angel Talavera de la Oxford Economics este mai preocupat de datoriile private decât de nivelul celor publice din cauza riscului de defaulturi şi potenţialul impact asupra sectorului bancar.

Pandemia a afectat puternic companiile, în special pe cele din sectoarele de turism, restaurante şi retail. Companiile au rămas pe linia de plutire graţie măsurilor adoptate de guverne.

„Garanţiile guvernamentale pentru credite şi moratoriile privind falimentele au evitat un val pe scară largă de defaulturi în rândul companiilor nonófinanciare, însă un număr important de firme ar putea fi obligate să depună cerere de protecţie împotriva falimentului dacă măsurile vor fi retrase prea curând sau în cazul în care condiţiile de creditare bancară se înăspresc“, avertiza BCE într-un raport recent.

Demertzis de la Bruegel crede că lecţia din criza trecută este că „cu cât datoriile private sunt restructurate mai rapid, cu atât va fi mai bine pentru toate părţile“.