Analiză ZF. Cine culege roadele listărilor de la BVB şi creşterii numărului de investitori

La 33,3 milioane de lei au ajuns, în medie, veniturile înregistrate de primii opt brokeri independenţi de la Bursa de Valori Bucureşti la finele anului trecut, de la 14 milioane în 2019, în contextul în care piaţa locală de capital a trecut în acest interval printr-o amplă serie de schimbări, de la creşterea susţinută a numărului de investitori şi evoluţia favorabilă a blue chip-urilor la constante apariţii în indicii FTSE Russell şi MSCI şi o ofertă istorică derulată anul trecut de Hidroelectrica (H2O).

Pentru acest clasament, ZF a analizat doar brokeri independenţi, deci nu şi afiliaţi, aşa cum sunt Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, BT Capital Partners şi Raiffeisen Bank International.

Dacă ne uităm la mediană – un indicator mai relevant, întrucât exclude extremele –, observăm că veniturile cumulate ale celor opt societăţi au ajuns la 26,7 milioane de lei în 2023, de la 9,2 milioane cu patru ani mai devreme.

De altfel, fiecare dintre cei opt brokeri a înregistrat creşteri ale veniturilor în această perioadă. Swiss Capital, cea mai activă societate de intermediere de la BVB în funcţie de rulaj, a urcat de la venituri de 26,5 milioane la unele de 60,5 milioane, potrivit datelor agregate de ZF de la Ministerul Finanţelor Publice.

Procentual, cea mai bună evoluţie este înregistrată de cehii de la Wood & Company, ale căror venituri au ajuns la sfârşitul anului trecut la 42,3 milioane de lei, plus 1.700% în patru ani. Alte evoluţii notabile includ TradeVille (venituri de 51,6 milioane, în urcare cu 256%) şi IFB Finwest (11 milioane de lei, plus 134%).

Împreună, cei opt brokeri au avut anul trecut un rezultat net de 31 de milioane de lei, deci o medie de 3,9 milioane, în condiţiile în care doar Goldring a raportat pierdere netă în 2023. Mediana a ajuns la 2,2 milioane de lei vs. 1,2 milioane în 2019.

Indicele BET – de referinţă pentru BVB şi întreaga piaţă de capital din România – a urcat în aceşti patru ani cu 108%, în vreme ce numărul investitorilor prezenţi la Bursă a crescut de la circa 55.000 la aproximativ 160.000, deci aproape o triplare.

S-au înregistrat creşteri inclusiv în ceea ce priveşte numărul de angajaţi ai companiilor de brokeraj, de la o medie de 23 în 2019 la una de 29 la finele anului trecut.

Analizând însă strict veniturile, cu 48,2 milioane de lei, cea mai mare societate independentă de intermediere din 2019 a fost BRK Financial Group (simbol bursier BRK), care şi-a păstrat locul şi în 2023, când veniturile au însumat 79,2 milioane de lei.

În 2020, deşi Bursa a pierdut 2% pe fondul pandemiei de coronavirus, doar două companii incluse în clasament (Wood şi Estinvest) au înregistrat scăderi ale veniturilor prin raport cu anul precedent, în timp ce jumătate au consemnat deprecieri ale rezultatului net. În vara acelui an, a început programul de emisiuni de titluri de stat Fidelis, care susţine şi acum lichiditatea Bursei.

Apoi, în 2021, Bursa de la Bucureşti a avut cel mai bun an din istorie în materie de listări, respectiv 23 de debuturi cu acţiuni, la care s-au adăugat 27 de finanţări prin obligaţiuni.

BET a crescut atunci cu 33%, iar indicele dividendelor BET-TR cu 40%, în vreme ce un singur broker inclus în topul ZF a încheiat anul cu scăderi pe profit/venituri.

Urmează 2022, an care a adus o scădere de 11% pe BET şi prima scădere anuală pe BET-TR din precedenţii 11 ani, evaporându-se la acea vreme 38 de miliarde de lei din capitalizarea bursieră. Pieţele s-au confruntat atunci cu efectele războiului din Ucraina, o inflaţie tot mai mare, creşteri ale dobânzilor şi criza din domeniul energetic.

Numărul de listări a scăzut la 11, iar numai doi brokeri au înregistrat creşteri pe profit, în timp ce jumătate din companii au încheiat exerciţiul financiar cu scăderi pe venituri, arată datele de la MFP.

Însă 2023 a venit în continuarea trendului din ultimii ani, în care fiecare an de scădere din 2018 încoace a fost urmat imediat de creşteri. Astfel, BET a urcat anul trecut cu 32%, iar BET-TR cu 41%, într-un an marcat la BVB de una dintre cele mai mari listări la nivel global, cea de 2 miliarde de euro realizată de Hidroelectrica, cât şi de multe alte recorduri.

La 18 luni de la declanşarea războiului ruso-ucrainean, indicele BET a marcat un nou maxim istoric şi a înregistrat ulterior o serie de nouă recorduri consecutive. Pe deasupra, valoarea totală de tranzacţionare înregistrată în 2023 pe toate pieţele, cu toate tipurile de instrumente financiare, a depăşit 38 de miliarde de lei, în creştere cu 58% faţă de anul precedent.

Lichiditatea medie zilnică pe toate tipurile de instrumente – de pe piaţa principală şi Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (AeRO) – a ajuns la 153 de milioane de lei, plus 60% prin comparaţie cu nivelul din 2022. Astfel, doar doi brokeri din clasament au încheiat anul trecut cu scăderi ale veniturilor (BRK şi Goldring) şi rezultatului net (Wood şi Goldring).

Primii 10 brokeri de la BVB – independenţi şi afiliaţi, listaţi în funcţie de rulaj – au intermediat anul trecut tranzacţii de circa 47 de miliarde de lei, de la aproximativ 25 de miliarde în 2022, arată calculele realizate de ZF pe baza datelor de la BVB.

Mai mult, ultimele 18 luni au adus două noi ETF-uri (exchange traded funds/fonduri tranzacţionate la bursă) la BVB, cât şi lansarea pe pieţe externe a unor ETF-uri cu acţiuni româneşti, noi includeri în indicii MSCI de frontieră şi indicii FTSE Russell dedicaţi pieţelor emergente, cât şi un nou debut semnificativ de acţiuni, respectiv listarea realizată luna trecută de Premier Energy (PE), a cincea cea mai mare din istoria Bursei locale.

Privind în faţă, perspectivele BVB au fost îmbunătăţite semnificativ anul trecut odată cu listarea Hidroelectrica, care a crescut considerabil şansele ca Bursa românească să fie promovată la statutul de piaţă emergentă de către furnizorul global de indici MSCI şi să se apropie astfel de marii investitori instituţionali din afara ţării.

Din 2024, contribuţia lunară virată de salariaţi români la Pilonul II de pensii private a urcat de la 3,75% la 4,75%. Fondurile P2 sunt cei mai mari investitori de la BVB, aşa că majorarea contribuţiei se poate reflecta într-o creştere a lichidităţii companiilor listate.