Analiză ZF. Există o corelaţie strânsă între rata vaccinării şi ponderea angajaţilor pe judeţe

„Salariaţii sunt într-o mai mare măsură vaccinaţi decât cei ocupaţi în agricultura de subzistenţă, pentru că au un nivel de educaţie mai ridicat şi un contact mai strâns cu internetul, cu informarea, ceea ce duce la ponderi mai mari ale vaccinaţilor în rândul acestei categorii de populaţie“, a explicat prof. dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Coeficientul de corelaţie este un indicator care măsoară gradul de legătură între variabile şi care ia valori între -1 şi 1; în cazul în care coeficientul este pozitiv, cum este cel rezultat din variabile rata de vaccinare şi rata de angajare pe judeţe, atunci înseamnă că există o corelaţie directă, iar când una dintre variabile – rata de angajare – creşte, creşte şi cealaltă – rata de vaccinare, în cazul de faţă.

Criza sanitară şi ponderea redusă a populaţiei vaccinate scoate la suprafaţă una dintre dramele economice ale României: numărul prea mic de salariaţi prin comparaţie cu populaţia totală. România are mai puţin de 5 milioane de salariaţi la o populaţie totală de peste

19 milioane de locuitori, iar Cehia are acelaşi număr de salariaţi ca România la o populaţie de două ori mai mică. La o rată de angajare de 27% în România, rata de vaccinare este de circa 30% din populaţie. În Cehia, cu o rată de angajare de 48% (5,1 milioane de salariaţi la o po­pu­laţie de 10,6 milioane de locuitori), rata de vaccinare este de 52%.

„În momentul în care ai o corelaţie pozitivă între rata de vaccinare şi rata de angajare, trebuie să iei în considerare şi faptul că salariaţii îşi influenţează şi familiile să se vaccineze, deci este un efect în lanţ, pentru că unde există salariaţi există un nivel de educaţie mai ridicat şi o situaţie materială mai bună“.

În Bucureşti, Cluj, Sibiu, Timiş şi Braşov, cele mai puternice centre de business, unde sunt şi cei mai mulţi angajaţi raportaţi la populaţia totală, s-au înregistrat şi cele mai ridicate niveluri ale ratei de vaccinare împotriva COVID-19. În schimb, în judeţe precum Giurgiu, Vaslui, Botoşani, Călăraşi, Teleorman sau Suceava, unde sunt rate mici de angajare (sub 17% din totalul populaţiei), şi rata de vaccinare este mult sub media naţională.

„Corelaţia este, în bună măsură şi o reflectare a altei mari probleme pe care o are România, şi anume ruptura dintre urban şi rural. Salariaţii sunt în principal în mediul urban sau în comunele apropiate de oraşe. La începutul lunii august, rata de vaccinare din oraşe era de 28%, dublă faţă de cea din rural. Este şi un efect al rupturii consistente la nivel de informare, nivel de educaţie din urban şi din rural“.

Profesorul Dumitru Sandu spune că rata de vaccinare este un fenomen generat de trei categorii de factori: nivel de dezvoltare, rata de infectare care a existat la nivelul unităţii terioriale respective şi locul în care se află judeţul în circuitul de comunicări. Aceşti factori arată că incidenţa vaccinării nu ţine de mentalităţile oamenilor, ci mai degrabă de nivelul de dezvoltare al fiecărui judeţ.

„Cred că rata de vaccinare va creşte, dar din păcate s-ar putea să mergem pe modelul de lungă durată din România, acela de a rezolva problema când e criză. Când vine valul patru al pandemiei, se accen­tuează criza şi vom avea mai multe vaccinări. În plus, nici procesele de comunicare nu au mers cum trebuie din acest punct de vedere. Va creşte vaccinarea, problema e să nu crească rata de vaccinare datorită accen­tuării crizei sanitare“, a mai spus profesorul Dumitru Sandu.