Analiză ZF: O generaţie pierdută care costă economia un miliard de euro

Într-un discurs mai scurt de 20 de minute, în care cel mai mult a durat ros­ti­rea celor 65 de nume ale elevilor de liceu care au obţinut nota 10 la bacalau­reat, Funeriu şi-a felicitat secretarul de stat, directorii din minister şi inspectorii care au organizat bacalaureatul, dar şi pe cei 90.765 de absolvenţi de liceu care au promovat examenul. Atât. Nu a explicat ce se va întâmpla cu cei peste 100.000 de elevi care au picat „examenul vieţii” şi care au marcat un capitol în istoria educaţiei româneşti. Cum s-a întâmplat de multe ori, Funeriu nu a stat să răspundă întrebărilor jurnaliştilor.

Sistemul de învăţământ, pentru care statul cheltuie anual peste 2 miliarde de euro, a fost unul dintre cele mai „refor­mate” sisteme din ultimele decenii: peste 100 de modificări au fost aduse în 20 de ani la legile învăţământului. Fiecare dintre cei 14 miniştri aflaţi la conducerea Ministerului Educaţiei în cei 21 de ani de capitalism a avut o viziune „nouă” asupra sistemului şi a modificat legi, susţinând că principalul impact va fi îmbunătăţirea pregătirii elevilor şi a studenţilor.

„Aceste rezultate şi comportamen­tele pe care le-au generat sunt exact oglinda societăţii noastre de azi. Naţiunea noastră trebuie să aleagă dacă merge pe mâna celor oneşti, muncitori, perseverenţi sau dacă vrem să încurajăm în continuare şmecheria, nemunca, superficialitatea şi eludarea lucrurilor”, a spus ieri ministrul Funeriu, 40 de ani, care a urmat cursurile Liceului de Filologie-Istorie din Timişoara din clasa a IX-a până în clasa a XI-a, examenul de bacalaureat fiind susţinut de acesta la Strasbourg, în cadrul Lycée Interna­tional des Pontonniers (Franţa).

Performanţele elevilor nu au fost slabe doar pe plan naţional. România a obţinut locul 47 dintr-un total de 57 de ţări participante la programul pentru evaluarea internaţională a elevilor (PISA) din 2006, elevii români înre­gistrând scoruri mai scăzute faţă de 2001, când s-au clasat pe locul 34 din 43 de participanţi. Învăţământul românesc a fost astfel surclasat de cel bulgăresc, de cel unguresc şi de cel lituanian.

Citeşte continuarea materialului pe www.zf.ro.