Andănuţ, APAPR: Sistemul public de pensii din România ar putea avea nevoie de noi reforme în 1-2 ani

"România a efectuat una dintre cele mai dramatice corecţii în sistemul public de pensii, mixând mai multe măsuri de reformă, fapt cauzat de dezechilibrele deosebit de grave existente în sistem anterior noii legi a pensiilor. Paradoxal, realitatea ne-ar putea demonstra foarte rapid, în următorii 1-2 ani, că nici măcăr aceste măsuri dure de corecţie nu sunt suficiente pentru a echilibra cât de cât sistemul, ceea ce ar putea duce la necesitatea de noi reforme parametrice", a adăugat preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), menţionând datele unui studiu al Federaţiei Internaţionale a Administratorilor de Fonduri de Pensii (FIAP).

Potrivit studiului FIAP, care citează şi concluzii ale unor cercetări ale Băncii Mondiale, România a pus în aplicare mai multe măsuri care au urmărit reechilibrarea bugetului public de pensii, respectiv creşterea ratei contribuţiilor, a vârstei legale de pensionare şi a stagiului minim obligatoriu de cotizare, alături de reducerea directă a nivelului pensiilor aflate în plată.

Toate aceste măsuri întreprinse în ultimii doi ani au condus, atât în România, cât şi în alte state, la creşterea poverii fiscale asupra forţei de muncă şi asupra afacerilor, la costuri mai mari (în termeni de contribuţii) pentru a obţine o pensie mai mică şi la o perioadă mult mai mare de contribuţie pentru a obţine o pensie pentru o perioadă mult mai mică, arată FIAP.

Astfel, 57 de state au majorat nivelul contribuţiilor sociale pentru pensii, 28 de ţări au redus generozitatea formulelor de calcul al beneficiilor de pensii, 18 state au majorat vârsta legală de pensionare, 14 state au extins baza de impozitare în sistemul de pensii şi/sau au redus mecanismul de indexare, iar 10 ţări au majorat stagiul minim obligatoriu de cotizare pentru obţinerea unei pensii.

"Aceste studii, bazate pe o analiză legislativă incontestabilă şi statistici certe, pun lucrurile în perspectivă corectă. O primă concluzie este că mitul siguranţei şi generozităţii pensiei de la stat este zdruncinat serios, pentru cei care încă mai cred în el - şi asta nu doar în România sau în Europa, ci în întreaga lume. Practic, salariaţii contribuie cu tot mai mulţi bani şi mai mult timp pentru a primi o pensie mai mică pentru o perioadă mai redusă, ceea ce încalcă nu doar principiul contributivităţii, ci şi logica elementară", a afirmat Andănuţ.

Şeful APAPR mai spune că reducerea beneficiilor din sistemul public de pensii trebuie compensată cumva, iar soluţia optimă este economisirea privată, fie individuală, fie de grup, în cadrul sistemelor de pensii private.

"Are astfel loc, la nivel global, trecerea de la statul paternalist care, teoretic, are grijă de pensiile cetăţenilor, la pensia realizată pe cont propriu, prin economisire şi capitalizare. În sistemul public de pensii, «drepturile» salariaţilor de astăzi reprezintă doar promisiuni viitoare tot mai incerte, dupa cum arată analiza", a spus Andănuţ.

El a adăugat că, în schimb, în sistemul privat de pensii, "drepturile" salariaţilor de astăzi sunt bazate pe o acumulare certă de resurse financiare, care, administrată corespunzător, va suplimenta considerabil nivelul tot mai redus al pensiei de la stat.