ANEIR: Efectul refuzului intrării în Schengen, austriecii - cu profiturile, românii - cu pierderile

„Dacă în cazul Austriei aceasta a beneficiat şi beneficiază de miliardele de euro pe care firmele austriece le repatriază anual din România în folosul – direct sau indirect – al austriecilor-acţionari sau cetăţeni de rând, în cazul României efectul este contrar.

Pe de o parte, cetăţeanul român este văduvit de partea din avuţia naţională care se transferă în Austria, iar pe de altă parte, efectul se măsoară prin deficitele balanţei comer-ciale pe care ţara le acumulează an de an (anul acesta de peste 33 miliarde euro) datorită şi dificultăţilor pe care le întâmpină firmele româneşti în derularea operaţiunilor de export-import. Pentru că barierele fizice şi mentale pe care le generează neintrarea în spaţiul Schengen se comensurează şi în banii pierduţi. Iar dacă luăm în calcul numai deficitul balanţei comerciale ajungrm la peste 1.500 euro/cetăţean/an, datorie pe care fiecare român o lasă moştenire generaţiilor viitoare.

Orice minut, orice oră sau zi de întârziere a camioanelor în vămi, ca şi a persoanelor (turişti sau oameni de afaceri) măresc costurile produselor şi serviciilor pe care România le-ar putea oferi străinătăţii. Şi cum în afaceri orice ban/cent contează, costurile suplimentare rezultate din neapartenenţa la spaţiul Schengen conduc la scăderea competitivităţii economice a României în relaţiile internaţionale.

Nu întâmplător toate celelalte ţări care au pornit odată cu noi pe calea economiei de piaţă în 1989 - şi care sunt de ani buni în apaţiul Schengen - au balanţe comerciale pozitive (numesc aici Polonia, Cehia, Ungaria), în timp ce la noi deficitele se accentuază an de an.

Desigur, nu apartenenţa la spaţuil Schengen rezolvă singur şi de la sine povara datoriei externe a României. Dar o contribuţie nu lipsită de importanţă are orice zi de amânare a intrării meritate a României în această zonă, merit demonstrat concret de parametrii măsurabili consfinţiţi de autorităţile europene.

Altfel spus, în urma veto-ului absurd din 8 decembrie austiecii au rămas cu profiturile, iar românii cu paguba. O nemeritată abatere de la principiile care guvernează marea familie a UE, principii în care românii şi-au pus mari speranţe că nu vor mai fi trataţi drept concetăţeni de mâna a doua”, spune Ionescu.