Anul bancar 2016, marcat de turbulenţele legislative, dar şi de consolidarea profiturilor. Ce efecte au avut Legea dării în plată şi cea a conversiei creditelor din franci elveţieni în lei

Băncile din România au acumulat în primele nouă luni din acest an un profit total net de aproximativ 3,7 miliarde de lei, nivel de 1,6 ori mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Performanţa este remarcabilă în contextul în care iniţiativele legislative privind darea în plată şi conversia creditelor i-au ţinut ocupaţi pe reprezentanţii băncilor.

Avansul veniturilor din comisioane şi marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite au susţinut câştigurile institutiiilor de credit. O contribuţie importantă la profiturile băncilor a venit şi din vânzarea acţiunilor deţinute la Visa, în trimestrul al doilea. Mai mult de două treimi din numărul total al instituţiilor de credit din România au fost pe profit în primele nouă luni din 2016, situaţia îmbunătăţindu-se atât faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi comparativ cu sfârşitul lui 2015. La nouă luni, 26 de bănci au raportat profituri, în timp ce 11 au înregistrat pierderi, potrivit datelor Băncii Naţionale.

Dar 2016 este caracterizat de vicepreşedinte BCR, Dana Demetrian, ca fiind un an dificil, cu multe turbulenţe create de Legea dării în plată şi de cea a conversiei creditelor din franci elveţieni în lei. „În ciuda numărului mare de cereri din cadrul programului Prima Casă, Legea dării în plată a produs turbulenţe chiar în perioada de primavară-vară, când cei mai mulţi îşi caută o casă. De aceea, volumul creditelor imobiliare noi vândute de băncile comerciale în 2016 a fost sub nivelul celor din 2015 cu 10-15%”, a declarat Dana Demetrian. Aceasta este de părere că în 2016 creşterea vânzărilor din imobiliare a fost una naturală, şi nu un boom. BCR nu a fost afectată de Legea Conversiei deoarece nu a avut în portofoliu credite în franci elveţieni.

„Iniţiatorii Legii dării în plată nu şi-au atins obiectivele. Se vorbea de 800.000 de români cu probleme, ori acum vedem că sunt câteva mii. În alte ţări, unde există legi similare, acestea sunt însoţite de plafoane care să ţintească cazurile sociale”, a mai spus Dana Demetrian.

De asemenea, în 2016 a crescut volumul creditelor de consum. Pentru BCR, 2016 a însemnat o creştere cu 40% a numărului de conturi curente, cu impact direct în bancarizarea populaţiei şi o creştere cu 10% a portofoliului de clienţi tineri.

Revenind la ansamblul sistemului bancar, BNR păstrat o politică monetară relaxată, creditarea totală menţinându-se astfel pe un trend ascendent. Ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze în acest an, ajungând la 56,2% din total credit. Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut odată cu programul de relaxare monetară derulat de BNR, prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară până la minimul istoric de 1,75%.

Creditele noi în lei acordate de bănci populaţiei au atins un nou vârf în perioada ianuarie-septembrie 2016, volumul total al finanţărilor noi cumulând 22,7 miliarde de lei, potrivit datelor BNR.

Creşterea creditării a susţinut ascensiunea activelor la nivelul sistemului bancar. Activele băncilor au ajuns în septembrie la 378 de miliarde de lei, în creştere cu 18,5 miliarde de lei faţă de perioada similară din 2015.

Rata de solvabilitate – unul dintre cei mai importanţi indicatori urmăriţi de BNR şi care arată cât este de bine capitalizată instituţie de credit – a fost în primele nouă luni din 2016

de 18,76%, în uşoară scădere, dar mult peste minimul impus (de 12%), ceea ce arată că băncile au în continuare suficient spaţiu pentru a intensifica creditarea economiei. Rata creditelor neperformante a coborât în septembrie la 10%, de la nivelul de 13,5% înregistrat la sfârşitul anului trecut, potrivit datelor BNR.

Restructurarea sistemului bancar a continuat şi în 2016: în primele nouă luni, 90 de sucursale şi agenţii bancare au fost închise şi 132 de salariaţi au plecat din sistem. La sfârşitul lunii septembrie erau 55.796 de salariaţi la nivelul întregului sistem bancar, iar numărul sucursalelor şi agentiiilor bancare a coborât spre 4.800. Comparativ cu anul 2008, mai mult de un sfert din numărul de unităţii bancare au dispărut după izbucnirea crizei economice şi peste 20% din numărul de angajaţi au ieşit din sistem.

Tot în 2016, în urma fuziunilor şi achiziţiilor, precum şi a tranzacţiilor cu portofolii încheiate în ultimii ani, patru bănci au dispărut din statisticile BNR: Volksbank (preluată de Banca Transilvania), RBS (portofolii de retail corporate preluate de UniCredit Bank), Millennium (preluată de OTP Bank) Montepio (exit). În 2016 a avut loc şi fuziune, Patria Bank - Nextebank.

Având în vedere presiunile la care sunt supuse pentru reducerea costurilor, am putea spune că băncile vor continua şi în 2017 atât restructurările, cât şi proiectele de fuziuni şi achiziţii.