ANUL ECONOMIC 2015: Codul Fiscal, legea insolvenţei, falimentul Astra, unele dintre punctele-cheie

Noul Cod Fiscal a fost aprobat în varianta finală la începutul lunii septembrie, după ce preşedintele Klaus Iohannis a retrimis proiectul în Parlament pentru a avea loc o dezbatere publică "aşa cum se cuvine", mai ales în urma semnalelor de alarmă trase de Banca Naţională asupra dezechilibrelor produse prin introducerea simultană a numeroase măsuri de relaxare fiscală, care ar fi pus în pericol macrostabilitatea economică şi ar fi condus la un deficit prea mare.

Principalele amendamente aduse Codului Fiscal în Parlament, după dezbateri, au vizat reducerea cotei TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19%, de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcţii speciale (taxa pe stâlp) de la 1 ianuarie 2017, cu excepţia construcţiilor agricole, pentru care eliminarea impozitului se aplică din 2016, precum şi eliminarea supraaccizei la carburanţi, de la 1 ianuarie 2017.

De asemenea, a fost reintrodusă prevederea potrivit căreia consiliile locale au posibilitatea de a majora cu 500% impozitul pe clădirile şi terenurile neîngrijite, de la 1 ianuarie 2016.

Citeşte şi: Ministerul Finanţelor a definitivat proiectul normelor de aplicare a noului Cod Fiscal

Cota de TVA se va reduce la începutul anului viitor de la 9% la 5% pentru cinematografe, muzee, livrările de cărţi, manuale, ziare şi reviste, nivel care se va aplica şi pentru evenimentele sportive şi culturale, în prezent fiind impusă o cotă de 24% pentru acestea.

În schimb, noul Cod Fiscal creşte sarcina fiscală a persoanelor fizice autorizate (PFA), pentru care a fost introdusă obligatoriu contribuţia la pensii de 10,5% din venitul net realizat, plafonată la un nivel anual de maxim cinci salarii medii pe economie, măsură care a stârnit nemulţumirea celor vizaţi, aceasta aplicându-se indiferent dacă persoana respectivă are şi statutul de salariat. În prezent, PFA-urile achită contribuţia la pensii dacă obţin doar venituri din activităţi independente.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale Codului Fiscal se referă la reducerea impozitului pe dividende, de la 16% la 5%, aplicat de anul viitor pentru câştigurile aferente acestui an, iar din 2017 se va adăuga o cotă de 5,5% datorată la bugetul de asigurări de sănătate. Iniţial, actul normativ prevedea aplicarea din 2017, pentru dividendele aferente anului 2016, însă măsura a fost devansată ulterior prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului, adoptată recent de Parlament prin proiect de lege.

Aceasta mai prevede reducerea cotei TVA pentru furnizarea de apă, de la 20% la 9%, majorarea plafoanelor în care se încadrează o microîntreprindere, de la 65.000 euro la 100.000 euro, precum şi impozitarea diferenţiată a acestora în funcţie de numărul angajaţilor. Astfel, se păstrează impozitul pe venit de 3% pentru firmele fără angajaţi, dar scade la 2% dacă firma are un salariat şi la 1% dacă angajează două persoane. Facililitatea fiscală este aplicată pentru angajaţi cu normă întreagă sau cu fracţie de normă, dar care cumulează împreună o normă întreagă.

Citeşte şi: Ministrul Finanţelor: Am citit opinia Consiliului Fiscal, dar acesta nu are model macroeconomic extins. Vrem să punem în dezbatere legea redevenţelor

Ministerul Finanţelor Publice a anunţat, pe 18 decembrie, că a definitivat proiectul normelor de aplicare a noului Cod Fiscal, care clarifică prevederile Codului fără să modifice regulile stabilite de acesta.

Un alt subiect care a ocupat un spaţiu semnificativ în agenda economică a anului, în special a bancherilor şi a parlamentarilor, s-a referit la legea insolvenţei persoanelor fizice. Proiectul a fost iniţiat anul trecut de către deputatul PSD Ana Birchall, care a accelerat discuţiile în Parlament la începutul acestui an, în special după izbucnirea crizei francului elveţian la mijlocul lunii ianuarie, când banca centrală a Elveţiei (SNB) a lăsat liber cursul de schimb euro-CHF, renunţând la plafonul minim de schimb valutar de 1,2 franci/euro. Numai în prima zi după decizia SNB, francul s-a apreciat cu 22,4% faţă de leu, de la 3,7415 lei/CHF la 4,3287 lei/CHF, şi a continuat să crească, atingând un maxim de 4,5817 pe 23 ianuarie.

Saltul brusc al monedei elveţiene a afectat puternic clienţii băncilor cu credite în franci elveţieni, mulţi ajungând în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile. Aceştia au cerut autorităţilor rezolvarea crizei CHF prin adoptarea unei legi de conversie în lei, la un curs istoric plus un maxim de 20%, ieşind în stradă de trei ori până la jumătatea anului şi generând discuţii ample în Parlament. Totuşi, problema a rămas fără o rezolvare concretă până în prezent, având în vedere că BNR a pus presiune asupra legislativului, motivând că măsura nu ar fi constitutivă şi ar pune în pericol stabilitatea sistemului bancar.

Citeşte şi: Guvernul discută astăzi amânarea aplicării legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice

Pe de altă parte, banca centrală a recomandat băncilor care au acordat credite în franci elveţieni să ajungă de comun acord cu clienţii la soluţii pentru rezolvarea problemelor şi să împartă cu aceştia povara în mod echitabil, ceea ce nu s-a întâmplat în realitate, cu câteva excepţii. Mai mult, băncile au refuzat să negocieze cu clienţii în cadrul unui proces amplu de negociere în care au fost reprezentaţi de o asociaţie a utilizatorilor de servicii financiare, alături de avocaţi şi specialişti. Negocierile au eşuat după circa trei luni de discuţii concrete pe tipologii de credite, fără oferte echitabile din partea băncilor pentru clienţi.

Astfel, iniţiatorul proiectului de lege privind insolvenţa persoanelor fizice, care a avut în paralel în dezbatere şi un proiect de conversie a creditelor, la care s-a renunţat pe parcurs, a accelerat discuţiile în comisiile de specialitate din Parlament, devenite tensionate şi aprinse în privinţa anumitor aspecte, aşa încât proiectul a fost adoptat pe 20 mai şi promulgat de preşedinte pe 18 iunie şi urma să intre în vigoare la finele acestui an. Între timp, normele de aplicare a actului normativ nu au fost adoptate încă, iar CSM a cerut o amânare pe motiv că nu există suficient personal care să analizeze dosarele celor care solicită declararea falimentului personal.

Citeşte şi: Klaus Iohannis a promulgat Legea privind procedura insolvenţei persoanelor fizice

Ca atare, Guvernul a amânat, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată pe 23 decembrie, aplicarea legii până în decembrie 2016, explicând că a fost stabilit un plan de acţiune la nivelul Executivului pentru perioada următoare, astfel încât toţi paşii să fie parcurşi, una dintre etape vizând constituirea comisiilor de insolvenţă, la nivel central, şi stabilirea onorariilor pentru administratorii judiciari ai datornicilor. Astfel, prin măsura aprobată, se asigură timpul necesar pentru procesul de consultare publică asupra normelor de aplicare a legii, iar ulterior, pentru adoptarea lor de către Guvern.

Birchall a apreciat, pe de altă parte, că amânarea cu un an a aplicării legii insolvenţei persoanelor fizice este o greşeală şi un lucru nedrept la adresa tuturor celor care aşteaptă şansa unei redresări financiare, iar motivul amânării, respectiv întârzierea elaborării normelor de aplicare, este nefundamentat.

Mai mult, tensiunile dintre bănci şi clienţii acestora, ajunse în acest an la apogeu pe fondul problemelor din anii trecuţi rămase nerezolvate, al numeroaselor litigii aflate pe rolul instanţelor, în special pe tema clauzelor abuzive, şi amplificate de criza francului elveţian, au condus la apariţia proiectului de lege privind darea în plată, prin care debitorii pot stinge creditele cu garanţii imobiliare doar prin înapoierea imobilului adus drept garanţie, fără a mai fi urmărit pentru recuperarea altor sume.

Proiectul de lege, iniţiat de deputatul Daniel Zamfir, cu susţinerea avocatului Gheorghe Piperea, prevede că, la momentul încheierii contractului pentru transferul de proprietate, respectiv la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.

Citeşte şi: Deputaţii Comisiei de Buget au avizat stingerea creanţelor prin darea în plată a bunurilor ipotecate

Bancherii şi asociaţiile acestora au criticat dur legea, spunând că periclitează piaţa creditului imobiliar prin restricţionarea drastică a accesului la finanţare, având efecte şi asupra dezvoltatorilor imobiliari şi sectorului contrucţiilor.

După discuţii aprinse în Parlament cu reprezentanţii părţilor implicate, Legislativul a aprobat totuşi proiectul de lege în forma propusă de iniţiatori şi l-a trimis spre promulgare, însă presiunile s-au îndreptat spre Cotroceni.

Banca Centrală a respins proiectul în forma propusă şi adoptată, precizând că legea nu se referă explicit la locuinţele cu credit ipotecar, iar autorii actului normativ au refuzat introducerea unor plafoane privind veniturile debitorilor, valoarea imobilului şi a condiţiei ca debitorul să nu mai deţină alt imobil.

Astfel, BNR i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis, printr-o scrisoare, să retrimită în Parlament proiectul de lege privind darea în plată sau să sesizeze Curtea Constituţională, argumentând că este necesară revizuirea din perspectivă financiară, juridică şi etică. Oficialii băncii centrale au calculat că, în forma actuală, legea poate genera risc sistemic, implementarea sa afectând stabilitatea financiară şi funcţionarea băncilor, iar pierderile pentru acestea ar putea ajunge între 2 şi 4 miliarde lei, calculele fiind bazate doar pe datele actuale ale BNR.

Citeşte şi: BNR îi cere lui Iohannis să trimită darea în plată înapoi în Parlament sau la Curtea Constituţională

Pe de altă parte, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a reiterat de curând mesajul că băncile trebuie să ajungă la soluţii împreună cu clienţii care au probleme la plata creditelor, cu situaţia specială a împrumuturilor în franci elveţieni, nu doar să discute şi nu doar la nivel declarativ, pentru că altfel îşi asumă, prin rigiditatea lor, riscul intervenţiei legislative pe darea în plată.

Preşedintele Iohannis a decis în final să retrimită Parlamentului proiectul de lege pentru reexaminare, motivând că nu respectă cerinţele de tehnică legislativă şi că "se impune consultarea Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi a Guvernului în vederea formulării de către acesta a unui punct de vedere în privinţa implicaţiilor economice şi bugetare ale legii".

Cererea preşedintelui a ajuns deja la Senat, prima cameră sesizată, urmând ca solicitarea să fie discutată în luna februarie, după vacanţa parlamentară de iarnă.

Citeşte şi: Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu avertizează băncile: Trebuie să găsească soluţii cu clienţii. Riscul pe care şi-l asumă prin rigiditate este darea în plată

Un alt eveniment răsunător al anului a fost, de data aceasta pe piaţa asigurărilor, falimentul companiei Astra Asigurări, pentru care Autoritatea de Supraveghere Financiară a decis la finele lunii august retragerea autorizaţiei de funcţionare şi începerea procedurii de intrare în faliment, după ce procesul de majorare a capitalului cu 425 milioane de lei a eşuat. Decizia finală privind deschiderea procedurii a fost luată de Tribunalul Bucureşti la începutul lunii decembrie, acesta fiind cel mai mare faliment de pe piaţa asigurărilor din România.

Astra, situată pe locul al treilea în funcţie de primele subscrise, s-a aflat în proces de redresare financiară din februarie 2014, având că administrator special compania KPMG Advisory. La sfârşitul lunii august, când ASF a decis intrarea în faliment, compania avea 1,8 milioane de asiguraţi, cu 2,5 milioane de poliţe valabile.

Compania este controlată de omul de afaceri Dan Adamescu, prin firmele The Nova Group Investments România, care deţine o participaţie de 72,71%, şi Epsilon Estate Provider, cu 26,27%.

Citeşte şi: KPMG pregăteşte strategia de lichidare a activelor Astra Asigurări

KPMG Restructuring, companie desemnată de instanţă ca lichidator judiciar provizoriu pentru Astra, va elabora în perioada imediat următoare o strategie de lichidare eficientă a patrimoniului, prin transfer de business al portofoliilor de asigurare şi vânzarea individuală a celorlalte active.

Conform legii, principala atribuţie a lichidatorului este de a conduce activitatea debitorului pe parcursul procedurii de lichidare în scopul conservării şi valorificării activelor, în concordanţă cu deciziile creditorilor. De asemenea, lichidatorul trebuie să analizeze activitatea societăţii în raport cu situaţia de fapt şi să întocmească un raport amănunţit asupra cauzelor şi a împrejurărilor care au condus la starea de insolvenţă, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă intrarea în faliment a societăţii.

Citeşte şi: Tribunalul Bucureşti a confirmat intrarea companiei Astra Asigurări în faliment

Principalul creditor al Astra este Fondul de Garantare a Asiguraţilor, care a preluat activitatea de avizare a daunelor şi de plată a acestora în limita plafonului garantat de 100.000 de euro.

Asigurătorul a încetat activităţile de subscriere la momentul retragerii autorizaţiei de către ASF.

Fondul de Garantare a Asiguraţilor preluase, la începutul lunii octombrie, 57.210 de dosare de daună de la Astra şi primise 2.100 cereri de deschidere de dosare de daună, dintre care 367 erau deja procesate la momentul respectiv. FGA a încheiat procesul de transfer al dosarelor de daună, al contractelor de asigurare şi bazelor de date de la Astra.

Cea mai mare parte a poliţelor şi dosarelor de daună sunt în România, respectiv 1,82 milioane de poliţe şi 51.566 de dosare de daună. Pentru sucursala Astra din Germania, FGA a preluat 6.128 poliţe şi 193 dosare daună, pentru cea din Slovacia 22.752 poliţe şi 642 dosare daună, iar pentru Ungaria 191.241 poliţe şi 4.809 dosare daună.

După decizia definitivă a instanţei pentru deschiderea procedurii de faliment la Astra, FGA poate efectua plăţi pentru despăgubiri.