Apple, Google, Intel şi Adobe sunt acuzate de angajaţi că au evitat racolarea reciprocă de personal

Judecătorul Lucy Koh din San Jose, California, consideră că suma prevăzută în acord este prea mică, având în vedere probele existente împotriva companiilor.

"Există dovezi substanţiale şi convingătoare că fondatorul Apple Steve Jobs a fost una dintre dacă nu chiar figura centrală a acestei conspiraţii", a spus judecătorul, oferind detalii legate de situaţiile în care au fost implicaţi Jobs şi alţi directori de companii din Sillicon Valley.

Reprezentanţii Apple şi Google au refuzat swă comenteze, iar un purtător de cuvânt al Intel s-a declarat dezamăgit. Avocaţii angajaţilor care sunt parte în proces, precum şi un reprezentant al Adope nu au putut fi contactaţi.

În plângerea făcută în 2011, angajaţii susţin că asocierea companiilor le-a limitat mobilitatea de angajare şi implicit salariile.

Cazul a atras o atenţie specială datorită posibilităţii aprobării de către judecător a unor despăgubiri mari şi pentru posibilitatea de a afla informaţii din interiorul unora dintre companiile tehnologice de elită ale Statelor Unite.

Cazul se bazează în mare parte pe emailuri în care Steve Jobs, fostul director al Google Eric Schmidt şi şefi ai unor companii concurente au plănuit să evite furtul de ingineri.

Koh a dat ca exemplu un schimb de emailuri, după ce un reprezentant al departamentului de resurse umane de la Google a solicitat un angajat al Apple. Schmidt i-a spus lui Jobs că reprezentantul respectiv va fi concediat. Jobs a trimis apoi mesajul lui Schmidt unui director de resurse umane de la Apple, însoţit de un semn "smiley face".

Koh a mai dezvăluit un schimb de mesaje din 2006, legat de planul Google de a deschide un centru de inginerie la Paris, unde dorea să angajeze trei foşti ingineri ai Apple, dar Jobs s-a opus. Jobs a scris că Apple ar prefera ca Google să nu angajeze acele persoane.

Google l-a informat atunci pe Jobs că în urma "preferinţei sale" va renunţa la planurile referitoare la centrul din Paris.

Cele patru companii au convenit să încheie un acord cu angajaţii în aprilie, cu puţin timp înainte de proces. Reclamanţii intenţionau iniţial să solicite despăgubiri de 3 miliarde de dolari, sumă care ar fi putut să fie triplată la 9 miliarde de dolari, potrivit legislaţiei antitrust.

Avocaţii reclamanţilor au cerut judecătorului să aprobe acordul, întrucât angajaţii se vor confrunta cu riscuri serioase la apel. Unii dintre reclamanţi au contestat însă acordul, afirmând că ambele părţi ar trebui să revină la masa negocierilor, în speranţa obţinerii unei sume mai mari.