Aproape 150 de angajaţi ai First Bank, fostă Piraeus Bank, au protestat împotriva concedierii colective

Vineri, la ora 17:30, aproximativ 40 de angajaţi ai First Bank erau deja în faţa sediului băncii pregătiţi cu pancarte să protesteze împotriva recentelor decizii ale acesteia. La momentul de vârf al protestului, în jurul orei 18:00, aproape 150 de angajaţi ai First Bank îşi arătau nemulţumirea faţă de anunţatele schimbări salariale şi faţă de concedierea colectivă propusă.

First Bank, locul 13 în topul bancar local, la finele anului 2017, a propus sindicatului băncii, la data de 4 martie, închiderea sau comasarea a 40 de sucursale şi concedierea a 379 de angajaţi. „Dorim să subliniem faptul că aceste cifre reprezintă estimări, iar la sfârşitul perioadei legale de negocieri, vom anunţa decizia finală şi noua configuraţie a reţelei de sucursale”, au precizat, atunci, reprezentanţii First Bank, pentru MEDIAFAX. Redenumită de la 1 octombrie 2018, după preluarea de către fondul de investiţii JC Flowers, la mijlocul anului trecut, First Bank operează, în prezent, prin 100 de unităţi bancare şi 1.300 de angajaţi, astfel că reducerea de sucursale poate ajunge până la 40% din numărul actual, iar 29% din angajaţi pot fi concediaţi. Noua structură a băncii este programată să fie finalizată în prima parte a acestui an, iar în paralel va începe digitalizarea băncii.

Angajaţii care vor fi concediaţi trebuie să primească între unul şi cinci salarii compensatorii, în funcţie de vechime, conform legislaţiei, dar sindicaliştii First Bank încearcă să obţină sume mai mari, deoarece susţin că salariile sunt reduse în sistemul bancar.

Mircea Dumitru, reprezentantul sindicatului First Bank, a precizat că majoritatea casierilor din cadrul băncii au salarii nete de câte 1.500 de lei/lunar, iar aceştia vor fi printre cei mai afectaţi de anunţatele concedieri, dar nu sunt singuri afectaţi.

„Noi ne-am dus să negociem ceva (la data de 4 martie - n.red.) şi la sfârşit ne-au pus în braţe notificarea, conform legii. Înainte de notificare, tot Codul muncii, spune că trebuie să chemi reprezentanţii salariaţilor sau ai sindicatului şi să le dai elementele conform legii, ca reprezentanţii salariaţilor să-şi poată formula în timp util răspunsul la notificare. N-au făcut chestia aceasta. Ne-au pus în faţa faptului împlinit. (...) Au prezentat nişte criterii (pentru concedierea colectivă - n.red.) pe care sindicatul le-a demontat cu mai mult profesionalism”, a detaliat Mircea Dumitru, vineri, pentru MEDIAFAX.

Pentru a decide o concediere colectivă şi o modificare salarială substanţială, fiecare companie este obligată să prezinte calcule economice din care să reiasă că este nevoie de acestea.

În plus, sindicaliştii susţin că o altă propunere înaintată la data de 4 martie îi va afecta pe angajaţii rămaşi, în acest an: eliminarea celui de-al 13-lea salariul, care era acordat în iulie şi care a fost acordat chiar şi în timpul crizei din Grecia - Piraeus Bank este un grup financiar grecesc - şi renunţarea la bonusurilor trimestriale acordate pentru depăşirea ţintelor de vânzări.

„Angajaţii care rămân în bancă vor fi afectaţi de decizia băncii de a nu mai acorda cel de-al 13-lea salariu care era un drept discreţionar acordat de bancă, dar care s-a luat în fiecare an, cel puţin în ultimii 15 ani de când sunt aici. De asemenea, s-a luat decizia ca bonusurile de vânzări care erau plătite trimestrial să nu mai fie plătite în anul 2019. Nu sunt modificări la contractele angajaţilor - al 13-lea salariu nu era prevăzut în contractul colectiv de muncă şi nici bonusările. Acestea sunt cutume ale pieţei, pe care le-am primit şi în timpul crizei din Grecia. Era ceva care ne suplimenta veniturile, pentru că salariile nete sunt foarte mici, sunt sub 2.000 de lei, lunar. Echipa mea, colegi cu vechime şi experienţă bancară primesc între 2.000 şi 2.500 de lei pe lună”, a declarat Magdalena Samoilă, angajată a First Bank în Galaţi, vineri, pentru MEDIAFAX.

Paraschiv Constantin, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Asigurări şi Bănci din România (FSAB), a susţinut că una dintre cauzele deciziei First Bank este OUG nr. 114/2018, deoarece băncile au, dintr-odată costuri ridicate şi neprevăzute. Actul normativ intrat în vigoare la 29 decembrie 2018 introduce, de la începutul acestui an, taxa pe activele băncilor, respectiv o cotă trimestrială de 0,1-0,4% la un ROBOR mediu trimestrial de 2-4%.

„Este una dintre cauzele schimărilor, pentru că rezultă chiar din declaraţiile preşedintelui băncii, Dominic Bruynseels, pe de o parte, iar pe de altă parte, noi am avut o discuţie cu băncile şi băncile nu au exclus posibilitatea unei restructurări, în condiţiile în care această Ordonanţă 114 va fi aplicată aşa cum este ea acum. Mergând pe o logică clară, în condiţiile în care băncile vor fi nevoite să suporte nişte cheltuieli suplimentare, ele vor fi obligate să ia anumite măsuri, iar cu siguranţă printre aceste măsuri vor fi şi cele de restructurare a personalului din întreg sistemul bancar. Acum o lună se vehicula ideea unei reduceri de 25%. Nu credem că se va ajunge până acolo, dar restructurări vor fi, cu siguranţă, dacă această Ordonaţă 114 va fi aplicată aşa cum este ea acum, şi bonusurile vor fi afectate”, a explicat Paraschiv Constantin, pentru MEDIAFAX.

O întâlnire între sindicat şi conducerea First Bank este programată luni, la ora 11, conform unora dintre sindicalişti, iar discuţiile vor viza doar concedierea colectivă, pentru că este o procedură obligatorie, conform Legii Dialogului social.

„Sper ca managementul First Bank să realizeze că aceşti oameni îşi merită drepturile pe care le solicită, că merită măcar un pic de recunoştinţă pentru tot ceea ce au făcut şi sper ca, în viitorul cât mai apropiat să se gândească la faptul că cinci sau zece salarii nu fac altceva decât să le mai amâne posibilitatea de a-şi achita datoriile pe care le au, datorii pe care le-au făcut pentru că au fost angajaţi la această bancă şi au adus plus valoare acestei bănci. Sper să aibă suficientă maturitate şi să le acorde drepturile pe care le solicită. În cazul în care nu se va întâmpla lucrul acesta, milităm pentru a rămâne în stradă până se rezolvă, până ne acceptă cele trei revendicări: acordarea unor salarii compensatorii suplimentare faţă de cele prevăzute în contractul colectiv de muncă, este vorba de acordarea celui de-al 13-lea salariu şi de acordarea unor bonusuri trimestriale pe care trebuiau să le primească pe 2019 şi pe care nu le-au primit, printr-o decizie unilaterală a managementului băncii. Iniţial, lucrul acesta era prevăzut în înţelegerea dintre sindicate şi companie, iar companie a venit noaptea ca hoţii şi a renunţat la convenţia avută cu sindicatele”, a detaliat Constantin.

Pe lângă concedieri, First Bank a anunţat că, în următorii aproximativ doi ani, va investi 7,5 milioane de euro în digitalizare, o parte din aceşti bani fiind direcţionaţi inclusiv către noi produse.

„Am avut semnale că vor să investească în tehnologizarea, ceea ce este un lucru bun şi de care banca oricum avea nevoie. Nu am avut semnale că ar avea intenţia unei concedieri colective şi într-un procent atât de mare, pentru că discutăm de 30% dintre angajaţii băncii, în etape, în cursul lunii mai şi iunie. (...) În etapa aceasta, va fi vorba doar de tehnologie, de calculatoare şi roboţi”, a mai spus Samoilă, referitor la informaţiile transmise de către fondul J.C. Flowers & Co către angajaţi First Bank, de când a preluat banca Piraeus Bank România.

First Bank a susţinut, vineri, că prin propunerile de concediere colectivă şi cele de modificare a structurii salariale doreşte să asigure un business sustenabil, care să contribuie la un viitor durabil pentru bancă şi angajaţii săi.

„Respectăm drepturile angajaţilor noştri, inclusiv pe acela de a-şi exprima opiniile privind planurile de viitor şi strategia bancii. Avem însă responsabilitatea de a acţiona astfel încât să asigurăm un viitor sustenabil al businessului. Subliniem faptul că nici schimbările organizaţionale propuse, nici investiţia de 7,5 milioane de euro în tehnologie, parte a strategiei noastre de digitalizare, nu afectează salariile actuale ale angajaţilor, ci dimpotriva, contribuie la un viitor durabil pentru bancă şi angajaţii săi”, au declarat reprezentanţii First Bank, vineri, pentru MEDIAFAX.

În ceea ce îi priveşte pe angajaţii care rămân în băncă, reprezentanţii First Bank au clarificat motivele pentru care vor să renunţe la beneficiile discreţionare, respectiv cele neincluse în contractul colectiv de muncă.

„Începând cu 2019, cel de-al 13-lea salariu, precum şi schemele de plată variabilă, oferite ca beneficii discreţionare din partea băncii, ce nu fac parte din contractul individual sau colectiv de muncă, se vor acorda corelat, atât cu performanţa individuală, cât şi cu profitabilitatea băncii. Prin aceste măsuri dorim să ne transformăm într-o organizaţie şi mai dinamică, cu focus pe rezultate. Ţintim un mediu de lucru de tip antreprenorial, competitiv, care să aducă beneficii atât angajaţilor, cât şi clienţilor şi companiei. Rămânem deschişi dialogului cu reprezentanţii Sindicatului Piraeus Bank România, în cadrul întâlnirii stabilite pentru 18 martie”, au mai precizat oficialii băncii.

Referitor la notificarea sindicatului vizavi de concedierea colectivă, First Bank susţine că a respectat toţi paşii prevăzuţi în aceste situaţii de legislaţia în vigoare, în ciuda unor opinii contrare din partea sindicaliştilor băncii, respectiv: la data de 4 martie a avut loc întâlnirea cu sindicatul care a fost notificat de intenţia boardului; în întâlnire au fost prezentate propuneri ale board-ului care fac obiectul consultărilor actuale; sindicatul a oferit un răspuns managementului la data de 13 martie, urmând ca următoarea întâlnire pentru consultări să aibă loc la data de 18 martie.

La data de 28 iunie 2018, Piraeus Bank din Grecia a semnat vânzarea Piraeus Bank România către fondul american de investiţii J.C. Flowers & Co, prin intermediul JCF IV Tiger Holdings S.àr.l., care, pe 24 iulie 2018, a numit o nouă echipa de management. La 12 septembrie 2018, CA al băncii a luat decizia schimbării denumirii băncii şi a brandului comercial Piraeus Bank România în „First Bank”.

La finele 2017, Piraeus era pe locul 13 în topuupat locul 2, respectiv 9 în 2017, tranzacţie care a făcut din BT cea mai mare bancă din România, cu active de 74,11 miliarde de lei, respectiv o cotă de piaţă de 16,42%, la finele anului trecut.

J.C. Flowers & Co. este unul dintre cele mai mari fonduri de private equity, dedicat investiţiilor globale în industria serviciilor financiare - gestionează active de aproximativ 6 miliarde de dolari şi are birouri la New York şi Londra. Fondat în 1998, J.C. Flowers & Co. a investit peste 15 miliarde de dolari în 53 de companii de portofoliu din 18 ţări, într-o varietate de subsectoare ale industriei financiare, ce includ domeniul bancar, asigurări, reasigurări, servicii financiare specializate şi servicii de management al activelor.