Arbitrul pieţei telecom, exemplu de ineficienţă legală: 650 de angajaţi, salarii de 13 mil. euro

"A cumpărat cele mai fine vopsele, şerveţele şi pixuri, dar n-a cheltuit pe produse şi servicii 17 mil. euro, cât ar fi avut voie. A mai achiziţionat cinci maşini, deşi mai avea 183, dar, spre deosebire de unele ministere, nu a plătit niciun leu pentru avocaţi, deşi a avut războaie cu giganţii telecom. Fără reguli la nivelul întregii administraţii, milioanele de euro distribuite prin sute de mici licitaţii ale ANCOM par eficiente privite individual, însă nu fac altceva decât să întreţină un imens sistem ineficient", potrivit unei analize efectuate de Ziarul Financiar.

Lista de achiziţii pe anul 2009 a Autorităţii de reglementare în comunicaţii (ANCOM), instituţia care elaborează regulile pe piaţa de comunicaţii şi răspunde de controlul operatorilor de pe profil, este un exemplu perfect - în valoare de 8,2 milioane euro, al ineficienţei care macină statul român.

Cumpărăturile ANCOM pe anul trecut includ cele mai diferite şi variate produse: de la piele de căprioară (cinci bucăţi), coturi de gaz, trafaleţi, superglet şi vopsea lavabilă, până la odorizant auto, de cameră, detergent, şerveţele în Z, analizoare de spectru, dar şi maşini şi anvelope.

Pe inventarul ANCOM au intrat de altfel şi "personaje" din reclame (unul este Mr. Proper - 150 de bucăţi la 7,4 lei bucata), dar şi Domestos, Pronto sau Clin. Anvelope Good Year şi Dunlop au sfidat de asemenea criza în 2009, trecând din depozitele importatorilor pe unele dintre cele 188 de maşini ale ANCOM - 10 mărci diferite, repartizate în funcţie de mai multe criterii. Maşini Dacia şi Daewoo pentru control şi inspecţii. Volkswagen, Skoda, Opel (8% din total) pentru "conducere", autospeciale Mercedes, Volkswagen, Ford, Nissan şi Renault - pentru inspecţii. Lista s-a îmbogăţit în decembrie cu maşini Renault, cinci la număr, 85.000 de euro fără TVA.

În total arbitrul telecom a cumpărat anul trecut zeci de mii de saci menajeri, mii de pixuri şi rezerve de pixuri, hârtie, cartuşe tonere, imprimante, calculatoare, motorină şi benzină - cu o valoare, în
total, de peste 8 milioane de euro.

Preţul sau, în unele cazuri, tipul de produs şi serviciu achiziţionat par stridente pentru anul de criză 2009 însă, atrage atenţia Cătălin Marinescu - preşedintele instituţiei, toate "cumpărăturile" s-au desfăşurat legal, iar, în plus, instituţia a cheltuit doar o jumătate din bugetul alocat.

"Bugetul de achiziţii de bunuri şi servicii al ANCOM s-a ridicat la 73.336 mii lei, bugetul realizat fiind de 34.487 mii lei. Bugetul de salarii realizat a fost de 54.481 mii lei, inclusiv plăţile compensatorii
acordate în urma reorganizării Autorităţii. Bugetul ANCOM pentru anul 2009 a fost aprobat în luna iunie a anului 2009, cheltuielile privind achiziţiile şi investiţiile fiind realizate doar în a doua jumătate a anului", a spus pentru ZF Cătălin Marinescu.

De altfel, din orice unghi ar fi privite, achiziţiile şi investiţiile autorităţii sunt legale oricât de ineficiente ar fi ele. Un exemplu îl reprezintă parcul auto: 188 de maşini, de diferite mărci, cu costuri de întreţinere şi asigurare diferite.

De ce are ANCOM atât de multe şi variate maşini? "Diversitatea parcului auto al ANCOM se datorează faptului că el este rezultatul uniunii parcurilor auto a două instituţii diferite - Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei şi al Autorităţii Naţionale pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei - care au stat la baza înfiinţării ANCOM. Parcul auto al ANCOM cuprinde un total de 188 de autovehicule repartizate sediului central, celor 4 direcţii regionale şi celor 37 de oficii judetene din subordinea acestora", explică Marinescu.

În total, doar benzina, reviziile şi service-ul pentru maşini au costat anul trecut autoritatea de reglementare peste 220.000 de euro.

Statul nu este ineficient doar când îşi cumpără maşinile. Fiecare instituţie în parte îşi face propria listă de calculatoare, aplicaţii sau imprimante şi le cumpără apoi prin zeci şi sute de licitaţii.

Soluţia ar fi ca la nivel central să existe un director, sugerează oamenii din mediul privat.

"Cel mai important lucru ar fi ca la nivelul administraţiei centrale, a Guvernului să existe un manager cu funcţie executivă - care să fie echivalentul directorului IT din firmele private. IT-ul are nevoie de un suporter la acest nivel, care nu trebuie să fie legat de un minister", declară, spre exemplu, Sorin Mîndruţescu, CEO al Oracle România.

Dar până când acest lucru se va întâmpla, achiziţiile, luate fiecare în parte, sunt eficiente, arată - fără a putea fi contrazis legal Cătălin Marinescu.

El spune, spre exemplu, că investiţia - sau cheltuiala ANCOM pe schimbarea infrastructurii IT, de peste 400.000 de euro în 2009, a fost una motivată şi eficientă după cadrul legal în vigoare: "Upgradarea infrastructurii IT a ANCOM a fost necesară întrucât echipamentele IT aflate în folosinţă erau depăşite moral şi fizic. Această upgradare fusese planificată pentru anul 2008, achiziţia finalizându-se însă în anul 2009, după ce a parcurs o procedură de licitaţie electronică şi a avut ca scop principal înlocuirea calculatoarelor din anul 2003".

Dar ANCOM a cheltuit anul trecut peste 400.000 de euro şi pentru servicii de comunicaţii, sumă încasată de un singur operator.

Cătălin Marinescu explică de ce totul este legal: "În anul 2007 în baza unei proceduri de licitaţie deschisă a fost încheiat un contract de achiziţie având ca obiect realizarea unei reţele virtuale private (VPN) şi furnizarea de servicii de comunicaţii electronice prin reţele fixe şi mobile (internet, comunicaţii de date, telefonie fixă şi mobilă).

Cu respectarea strictă a legislaţiei achiziţiilor publice, autoritatea a prevăzut în cuprinsul documentaţiei de atribuire şi în anunţurile de intenţie şi participare posibilitatea aplicării art. 122 lit. j) - negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de atribuire - pentru achiziţionarea de servicii suplimentare în următorii 4 ani.

Aceste proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de atribuire sunt cele conform cărora s-au încheiat contractele aferente anunţurilor de atribuire 63612/23.06.2009, 65327/ 21.07.2009, 61875/25.05.2009, 6649/ 13.08.2009. Aceste contracte de prelungire au fost încheiate pentru o perioadă de o lună, întrucât autoritatea nu avea aprobat în acea perioadă bugetul de venituri şi cheltuieli, iar legislaţia finanţelor publice nu permite alocarea de fonduri pentru o perioadă mai mare. După aprobarea bugetului, Vodafone (câştigătorul licitaţiei din 2007) nu a mai acceptat menţinerea condiţiilor financiare din cadrul contractului, iar pentru a nu bloca activitatea instituţiei s-a optat pentru aplicarea unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. Pentru asigurarea respectării principiilor care stau la baza O.U.G. nr. 34/2006, la procedura de negociere au fost invitaţi să participe S.C. Orange Romånia S.A., RCS&RDS S.A., S.C. ROMTELECOM S.A. şi S.C. Vodafone S.A., în calitate de primi 4 mari operatori de date, telefonie fixă şi mobilă de pe piaţa din Romånia. Astfel a fost atribuit contractul corespunzător
anunţului de atribuire nr. 68315/ 16.09.2009, în baza criteriului "preţul cel mai mic".

Pare a fi exact situaţia descrisă, la modul general de Valentin Tomşa, directorul subsidiarei locale a companiei de soft şi servicii SAP: "Problema noastră nu este că statul cheltuie în timp de criză. Problema noastră este că în străinătate se fac cu 400.000 de euro lucruri pe care noi nu le-am face nici cu 1,2 milioane de euro. Eficienţa este cheia".

Dar, de la piele de căprioară până la superglet şi vopsea lavabilă, toate achiziţiile sunt legale, insistă Marinescu.

"ANCOM a pus în practică toate prevederile legislative în vigoare pe parcursul anului 2009 reducånd bugetul de achiziţii cu 15% şi renunţând la acele achiziţii care nu erau absolut necesare. De asemenea, nu au fost efectuate achiziţii care intrau sub incidenţa Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 34/2009."

În plus, adaugă şeful ANCOM, sumele din contracte nu au fost consumate integral în toate cazurile: "Mai mult decât atât, valorile menţionate de Dvs. pentru contracte de achiziţie carburanţi, service auto şi piese de schimb, servicii de telefonie fixă şi mobilă, preluate probabil din cuprinsul anunţurilor de atribuire publicate în SEAP, reprezintă valorile maxime - fondurile alocate în buget pentru aceste contracte (sumele care potrivit legii finanţelor publice nu pot fi depăşite la atribuirea contractelor), întrucât specificul acestor achiziţii nu permite o determinare exactă a valorii efective a contractelor la momentul încheierii acestora.

Sumele plătite efectiv în baza acestor contracte sunt substanţial mai mici decât valorile maxime prevăzute în contracte şi în anunţurile de atribuire. Spre exemplu, în cazul serviciilor de telefonie, la fel ca pentru orice utilizator, preţul este format dintr-o parte fixă - abonamentul şi o parte variabilă - contravaloarea minutelor efectiv vorbite în afara abonamentelor.

La fel în cazul contractelor de achiziţie carburanţi s-a plătit doar valoarea carburanţilor efectiv consumaţi pentru ducerea la îndeplinire a atribuţiilor ANCOM desfăşurate pe întreg teritoriul ţării. La fel în cazul contractelor de service auto unde au fost plătite doar operaţiunile de service efectiv realizate în baza unor devize de constatare aprobate în prealabil de autoritate".