ArcelorMittal îşi transportă materiile prime prin portul Burgas, mai scump decât Constanţa

"ArcelorMittal Galaţi nu are niciun argument economic pentru aprovizionarea cu materie primă pe ruta Burgas-Canalul Bâstroe, în dauna rutei Constanţa-Canalul Dunăre-Marea Neagră. Realitatea contrazice absolut toate argumentele domnului Thierry Le Gall (CEO al Diviziei de sud-est a ArcelorMittal - n.r.)", se arată într-un comunicat comun al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM), Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile (CNACN) şi Comvex (CMVX), toate din Constanţa.

Costul integral al transportului prin Constanţa este de 5,77 euro/tonă, inclusiv comisioane şi asigurarea mărfurilor, în timp ce costul tranzitului prin Burgas este cuprins între 16,13 şi 19,13 euro/tonă, potrivit sursei citate.

Cele trei companii au replicat, astfel, afirmaţiilor făcute, săptămâna trecută, de Le Gall, prin care acesta a respins acuzaţiile reprezentanţilor Comvex, potrivit cărora compania siderurgică ar folosi portul Burgas pentru importarea materiei prime, în locul portului Constanţa, nerespectând astfel regulile şi reglementările concurenţiale.

Le Gall a afirmat că decizia a fost luată exclusiv pe considerente economice, din cauză că ArcelorMittal nu a putut încheia un contract ferm şi sigur cu Comvex, deoarece operatorul porturar din Constanţa a crescut tarifele de patru ori în cinci ani.

"Trebuia să găsim o alternativă. Singura problemă pe care o avem cu Comvex este siguranţa. Dacă am putea încheia cu ei un contract competitiv pe termen lung nu ar fi nici o problemă. Dar astăzi, preţul de la Comvex este mai mare decât cele de pe piaţa internaţională a porturilor. Nu putem să cerem Guvernului gaz mai ieftin, energie mai ieftină şi în acelaşi timp să punem în pericol acest ajutor cumpărând serviciile scumpe de la Comvex", a afirmat, atunci, Le Gall.

De asemenea, terminalul Comvex s-a angajat prin contract să ofere ArcelorMittal, cel mai mare grup siderurgic din lume, o viteză de descărcare a mărfii de 45.000 tone/zi, în situaţia în care condiţiile tehnice de la terminalele din Burgas nu permit viteze de descărcare mai mari de 20.000 tone/zi.

Cele trei companii susţin că în portul Burgas au acces doar navele de capacitate redusă, de 80.000 tone, fapt care scumpeşte cu 6-9 euro fiecare tonă de minereu, în timp ce în portul Constanţa pot fi acostate nave de capacitate mare, de până la 220.000 tone.

"Prin urmare, afirmaţia domnului Thierry Le Gall cum că «Nu putem să cerem Guvernului gaz mai ieftin, energie mai ieftină şi în acelaşi timp să punem în pericol acest ajutor cumpărând servicii scumpe de la Comvex» este nefondată, deoarece valoarea acestor servicii tocmai s-a mărit de circa trei ori", se arată în comunicat.

În plus, viteza de descărcare a transporturilor ArcelorMittal în portul Constanţa este mai mare decât în portul Rotterdam, respectiv 45.000 tone/zi, faţă de 40.000 tone/zi, iar preţurile sunt "perfect echivalente şi reflectă eficienţa celor două porturi pe piaţa internaţională a porturilor", conform comunicatului.

În opinia celor trei companii româneşti, refuzul ArcelorMittal de a folosi portul Constanţa pentru fabricile sale din Estul Europei este "o lovitură clar incorectă dată intereselor de afaceri româneşti".

"Precizăm că preţurile practicate de portul Rotterdam pentru transporturile ArcelorMittal au crescut de patru ori între 2005 şi 2008, iar media multianuală a acestor preţuri este cu 14,57% mai mare la Rotterdam decât la Constanţa", potrivit sursei citate.

În comunicat se menţionează că Arcelor Mittal Galaţi are garanţii multiple de siguranţă pentru relaţiile de afaceri din portul Constanţa.

Prima este furnizată de contractul de asociere pe 30 de ani încheiat în 1996 între SIDEX Galaţi (redenumit ulterior ArcelorMittal Galaţi) şi Comvex, prin care combinatul siderurgic şi operatorul portuar au instalat, prin contribuţia ambelor părţi, echipamente de descărcare de peste 21 milioane de dolari, şi care estte utilizat obligatoriu pentru aprovizionarea cu prioritate cu materii prime a ArcelorMittal.

În al doilea rând, chiar şi pentru operaţiunile portuare ale Comvex desfăşurate pentru alţi clienţi sunt utilizate echipamente comune cu ale ArcelorMittal.

"Din această utilizare ArcelorMittal a câştigat şi câştigă bani. Acest lucru se întâmplă şi în 2009, dovadă fiind facturile emise de ArcelorMittal şi achitate de către Comvex în decursul timpului", se spune în comunicat.

De asemenea, o societate a grupului ArcelorMittal este acţionar important şi participant la profitul obţinut de Comvex.

Comvex este controlată în proporţie de 53,94% de firma Solidmet Bucureşti, societate la care două persoane fizice, Liviu-Marin Muntean şi Corneliu Idu, au 55% din capital. În acţionariat se mai regăseşte Expert Placement Services, subsidiară a ArcelorMittal, care deţine aproape 36% din acţiuni.

Subsidiara ArcelorMittal a intrat în acţionariatul Comvex în luna iulie a anului trecut, când a cumpărat titluri reprezentând 36% din capitalul social al operatorului portuar. În luna octombrie 2008, ArcelorMittal a încercat să preia integral Comvex, operaţiune respinsă însă de acţionari, pe motiv că ar fi trebuit derulată de Expert Placement Services.