Argentina trebuie să achite datoriile către fondurile care au refuzat restructurarea din 2001

Decizia ridică probabilitatea unui nou default (intrarea în incapacitate de plată) al Argentinei şi, dacă va fi confirmată de instanţa superioară, ar putea răsturna imunitatea statelor suverane în faţa creditorilor, acceptată în jurisprudenţa internaţională de aproape un secol.

Decizia a fost confirmată anterior, în luna octombrie, de o curte federală de apel, care a retrimis însă dosarul judecătorului din prima instanţă pentru a clarifica anumite aspecte, inclusiv datoria Argentinei către grupul de fonduri de hedging, condus de Elliott Associates, "un fond agresiv care are drept caracteristică definitorie acţionarea în justiţie a ţărilor" care îi datorează bani, notează Financial Times.

Fondul american de hedging Elliott Associates este cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, cu o deţinere de 15,33% din acţiuni.

Argentina a refuzat să respecte decizii similare în trecut, calificând fondurile de hedging drept "vulturi", însă noua decizie merge mai departe, judecătorul extinzând responsabilitatea şi către terţi. Astfel, "agenţii Argentinei şi alte persoane care colaborează în mod activ cu părţile ori cu agenţii lor" sunt răspunzători de respectarea deciziei.

Printre aceste părţi se numără banca americană Bank of New York Mellon, administratorul obligaţiunilor restructurare ale Argentinei, care acţionează drept intermediar pentru plăţile ţării către creditori. Astfel, judecătorul a dispus ca, atunci când BNY Mellon va efectua plăţi către creditorii care au restructurat datoria Argentinei, investitorii care au refuzat restructurarea ar trebui de asemenea să încaseze sumele la care au dreptul.

În pofida protestelor vehemente ale băncii, ale creditorilor care au acceptat restructurarea şi unei opinii înaintate de Rezerva Federală din New York în favoarea Argentinei, instanţa a confirmat că decizia are jurisdicţie în sistemul de plăţi din Statele Unite. Unii experţi consideră că decizia ar putea avea un impact generalizat asupra viitoarelor restructurări de datorie de stat.

Decizia, cu modificările anunţate miercuri, va reveni la curtea federală de apel, care se poate pronunţa asupra sumei calculate de prima instanţă şi asupra terţilor afectaţi de hotărâre.

Cazul ar putea ajunge în final la Curtea Supremă a Statelor Unite.

Criza economică şi financiară din Argentina de la sfârşitul anilor '90, provocată de politicile economice dezastruoase ale regimelor care se succedaseră în ultimii aproximativ 20 de ani, a cauzat căderea guvernului, creşterea puternică a şomajului, proteste populare violente, limitarea retragerilor de depozite bancare la sume foarte mici şi, în ultima săptămână din anul 2001, intrarea ţării în incapacitate de plată.

Majoritatea creditorilor au acceptat în 2002 restructurarea de datorii ale Argentinei în valoare de 132 miliarde de dolari, însă câteva fonduri de hedging au refuzat să renunţe la banii datoraţi de ţară.

În 2002, moneda naţională s-a devalorizat puternic, iar guvernul a forţat conversia în monedă locală a depozitelor bancare în valută la o "rată oficială", provocând erodarea puternică a economiilor. Spre surprinderea experţilor, economia Argentinei a revenit pe creştere în 2002 şi a continuat să avanseze, iar pesoul şi-a recuperat o parte din valoare, stabilizându-se după aproximativ un an în raport cu dolarul.

Citeşte şi: Scandal între Spania şi Argentina: Preşedintele Cristina Fernandez a naţionalizat YPF, cel mai mare producător de petrol din ţară, controlat de compania spaniolă Repsol