INTERVIU  Arh. Raluca Şoaita, Fondator TESSERACT ARCHITECTURE: "în plină criză pandemică, TESSERACT a realizat primele proiecte de spitale modulare în România"

Ce v-a motivat să înfiinţaţi un studio de arhitectură medical în România?

Am avut dintotdeauna o înclinaţie şi o dorinţă de cunoaştere în domeniul arhitecturii, motiv pentru care, după finalizarea studiilor academice din România, am decis să urmez un curs de specializare în cadrul Şcolii de arhitectură Paris Belleville. În urma celor doi ani petrecuţi în Franţa am înţeles importanţa raportului dintre om/spaţiu/cultură, cât şi viziunea integrată pe care o au cei din spaţiile vestice asupra proiectelor de arhitectură. Aceasta experienţă, împreună cu primii paşi în carieră – care au coincis cu câteva proiecte de arhitectură medicală, urmau să devină fundaţia TESSERACT ARCHITECTURE. Dorinţa de a înfiinţa un studio de architectură medicală a apărut în momentul în care am realizat că, din păcate, în România nu există un un know-how specific pe acest segment, desi potenţialul de lucru era enorm.

Astfel, după 15 ani de studiu foarte amănunţit, am decis să pun bazele TESSERACT ARCHITECTURE, care este astăzi singurul studio din România specializat în arhitectură medicală, dar care proiectează şi clădiri cu funcţiuni industriale, comerciale, de birouri sau rezidenţiale. Când am fondat acest birou de proiectare mi-am propus să dezvolt proiecte medicale care să propună, să testeze şi să cerceteze soluţii noi în domeniul medical. Primele dintre ele deja au fost preluate ca exemple de către specialişti şi multe solutii sunt de noutate şi la nivel internaţional.

De asemenea, am observat un potenţial de dezvoltare la scară mai largă, sistemică. Pornind de la abordarea arhitecturală a proiectelor noastre, care implică pluridisciplinaritate, gândirea proiectelor pe termen lung, analiza nevoilor utilizatorilor, putem determina schimbări de mentalitate, putem propune solutii noi customizate pe nevoia locala, putem contribui la profesionalizarea sistemului medical, la creşterea de noi specialişti şi, într-un final, la îmbunătăţirea cadrului de sănătate în România. 

Care sunt principiile şi valorile care ghidează activitatea dumneavoastră?

Unul din principiile de bază în activitatea noastră este poziţionarea beneficiarului, utilizatorului unui spaţiu în centrul proiectului. Practic, orice proces de proiectare începe cu o studiere foarte atentă a nevoilor celor ce urmează să utilizeze acel spaţiu.

De exemplu, ne dorim umanizarea spaţiilor reci din spitalele româneşti, pentru a oferi mai mult confort pacienţilor dar şi un cadru propice pentru activitatea zilnică a cadrelor medicale. De aceea, la proiectele de arhitectură medicală lucrăm în echipe pluridisciplinare de specialişti, formată nu doar din arhitecţi si ingineri sau specialisti in echipamente medicale cât şi din epidemiologi, psihologi, antropologi sau sociologi. Pacientii si personalul care lucreaza in spitale participa si ei in diverse etape de proiectare. 

Ideea principală este că, dincolo de funcţionalitatea lor şi de a fi tehnic/medical/epidemiologic viabile, spatial interior al spitalelor poate contribui în mod activ - prin modul în care este amenajat, în procesul de vindecare al bolnavilor (prin lumini, culori, sunete, etc.). 

Un alt principiu după care ne ghidăm este eficienţa spaţiilor şi proiectarea acestora pentru a fi viabile în viitor. Multe dintre spitalele României, proiectate în urmă cu câteva zeci sau sute de ani, nu mai sunt adaptate la utilizarile de azi şi greu adaptabile tinand cont de perspectiva viitorului. O mare parte din ele sunt azi mari consumatoare de resurse, iar uneori diferite accidente se produc in interiorul lor. A fi eficienti presupune a realiza o analiza preliminara buna a situatiei existente prin realizarea de studii foarte amănunţite înainte de proiectarea propriu-zisă. Aceasta analiza ne ajută să propunem soluţii adecvate spitalului respectiv.

Toate marile spitale proiectate de noi în ultimii ani, precum Spitalul Judetean Sibiu, Extinderea Spitalului Marie Curie, Spitalul Judeţean Vrancea sau Institutul Inimii din Târgu Mureş, includ soluţii inovative atât din punct de vedere funcţional, medical, tehnic, de eficientizare energetică sau producere de energie din surse alternative.    

Care sunt cele mai mari provocări şi oportunităţi pe care le întâmpinaţi în domeniul arhitecturii medicale?

Problemele nu sunt de natură tehnică în general, pentru că pe aceea o stăpânim foarte bine, ci provocările cele mai mari se întâlnesc în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului. Faţă de un proiect comercial, proiectele medicale se întind pe o durată mai lungă de timp, depind de diverşi decidenţi şi astfel procesul este îngreunat.

O provocare majoră o reprezintă identificarea specialiştilor locali cu experienţă în domeniu – arhitecţi, project manageri, manageri de spitale, ingineri, experţi pe diferitele paliere necesare acestui tip de proiect. Puţine echipe de implementare au specialişti care au mai dus la bun sfârşit astfel de proiecte, experienţa în construcţiile medicale este redusă şi astfel capacitatea autorităţilor de analiză şi implementare este foarte scazută.

În acelaşi timp, bugetarea serviciilor de proiectare pentru domeniul medical este o altă provocare, deoarece acestea sunt comparate cu servicii de proiectare arhitecturală mai puţin complexe. Ceea ce este complet eronat, pentru că arhitectura medicală prezintă cu totul şi cu totul alte specificaţii – de la podele, vopseluri speciale, la instalaţii care să filtreze aerul conform cu nevoile spitalului, la coordonare între foarte multe specialităţi fără de care spitalul nu va funcţiona eficient şi conform. Cu această provocare ne întâlnim cel mai des în proiectarea pentru beneficiari privaţi, care tind să optimizeze costurile de proiectare, având ca termen de comparaţie proiectarea pentru alte tipuri de clădiri, mai puţin sofisticate şi mai puţin problematice din punct de vedere tehnic decât spaţiile medicale. Uneori chiar aplică soluţii mai simple si mai puţin costisitoare, chiar dacă nu sunt sută la sută conforme. Însă timpul lui “se poate şi aşa” a ajuns spre sfârşit, o parte din normative au fost actualizate şi instituţiile de control încep din ce în ce mai mult să impună respectarea standardelor. 

Cum integraţi aspectele de sustenabilitate, tehnologie şi inovaţie în proiectele dumneavoastră?

Principalele tendinţe pe care noi le vedem în ceea ce priveşte tehnologia, inovaţia şi sustenabilitatea şi pe care încercăm să le aplicam din ce în ce mai des în proiectele noastre sunt:

Neuroarhitectura (folosirea neuroştiinţei pentru identificarea nevoilor şi adresarea lor într-un mod specific şi eficient) şi designul biofilic:

În timp ce prin construirea de clădiri adresăm nevoi palpabile precum nevoia de siguranţă sau cea de adăpostire, prin arhitectură reuşim să impactăm şi starea emoţională a utilizatorului construcţiilor şi să adresăm nevoi emoţionale. O clădire poate provoca emoţii ca apartenenţă, speranţa, teamă, uimire, fie dacă autorul şi-a dorit sau nu acest lucru. Oamenii sunt sensibili la mediiile în care trăiesc şi acestea pot crea răspunsuri psihologice şi pot induce stări - de bine şi sănătate, sau uneori stare proastă sau chiar boală. Un design (human-centered/ user-centered) bazat pe analiza în detaliu şi, uneori chiar pe participarea viitorului utilizator în analiza preliminară a nevolilor sau în proiectarea spaţiilor stă la baza muncii noastre.

Neuroştiinţa a luat amploare în cercetare în ultima perioadă, şi elemente ale acesteia au început să fie tot mai mult folosite şi de către arhitecţi tocmai pentru a evalua şi a genera diferite tipuri de emoţii, stări, etc. Unul din aceste aspecte, mult discutat şi cercetat în ultima vreme şi devenit chiar trend, este designul biofilic – apropierea omului de natură.

În medical, designul care se apropie de utilizator şi foloseşte elemente de neuroştiinţă pentru a induce stări de bine, de confort, de siguranţă duc la scăderea zilelor de spitalizare şi astfel la reducerea costurilor spitalelor.

Folosirea de materiale şi soluţii prietenoase cu mediul, precum şi a soluţiilor de reducere a consumului de energie sau de producţie a energiei. Schimbările climatice rămân o problematică intens dezbătută de industria noastră. Construcţiile încă contribuie cu 40% la emisiile globale. Folosirea de materiale sustenabile şi reducerea consumului de energie nu trebuie privite doar ca un trend ci mai degrabă ca o necesitate. Cu o asemenea creştere a preţului energiei, arhitecţii sunt obligaţi să regândească strategiile de reducere a consumului energetic şi de producere de energie prin soluţii alternative. Este momentul ca aceste acţiuni/strategii să se bazeze pe stiinţă şi pe interpretările acesteia şi în acelaşi timp cercetarea realizată în domeniul soluţiilor alternative să fie integrată în domeniul de proiectare astfel încât aceasta să se poată realiza customizat pe proiecte.

Propunem astfel de soluţii în proiectele noastre şi surpiza este că beneficiarii sunt din ce în ce mai deschişi, atât în privat cât şi în public. Legislaţia şi standardele noi la nivel european au ajutat mult în acest sens.

Solutii si materiale „smart”. Cercetarea intensă din ultima vreme în domeniul soluţiilor şi materialelor smart au deschis noi prespective. O serie de materiale adaptabile au devenit deja intens folosite în designul de interior sau cu alte scopuri: cărămizi „smart” cu proprietăţi de absorbţie a umidităţii din aer, beton „smart” cu proprietăţi de absorbţie a poluanţilor din aer şi transformarea lor în săruri, acoperiş verde, structuri „smart” – membrane care pot să preia diferite forme, izolaţii „smart”, sticlă „smart” care poate să regleze transparenţa sau transferul de raze solare în funcţie de stimulii din exterior, etc.. Acestea transformă arhitectura clădirilor, făcându-le mai eficiente, mai sustenabile şi mai uşor de folosit şi de adaptat nevoilor utilizatorului.

Vorbim despre două clase de materiale inteligente. O primă clasă care cuprinde materiale ce îşi pot schimba microstructura în functie de impulsul de energie la care răspunde, cuprinde materiale mecanocromice, termocromice, fotocromice, cele care îşi pot schimba forma, faza şi aderenţa. A doua clasă care poate transforma energia şi care cuprinde materiale piezoelectrice, fotovoltaice, care emit lumină, care memoreză forma, LED, etc.

Aceste materiale sunt vedetele de azi (încă în cercetare şi cu preţuri mari) şi sigur vor avea atenţia maximă în cadrul cercetarii specializate căci sunt materialele viitorului.

Suntem atenţi la ce se întâmplă în lumea cercetării, iar unele dintre ele care încep timid să intre pe piaţă le testam şi noi acolo unde beneficiarii sunt deschişi. Am folosit de curând sisteme de tip smart glass pentru control transparenţe în ideea de a crea diferite nivele de intimitate şi suntem curioşi cum le vor precepe utilizatorii.

Care sunt câteva dintre proiectele dumneavoastră de referinţă şi ce impact au avut ele asupra comunităţilor şi beneficiarilor?

Până în prezent, studioul nostru a proiectat peste 1 milion de mp de spitale şi clinici în România.

De asemenea, în plină criză pandemică, TESSERACT a realizat primele proiecte de spitale modulare în România, care au preluat din presiunea sistemului sanitar şi, din punct de vedere impact, au arătat că, în condiţii de criză, putem fi eficienţi şi inovatori. În total, pe această direcţie, am realizat opt proiecte de spitale modulare, totalizând peste 28.000 mp.   

Un proiect major, a cărui concretizare anul acesta şi de care suntem foarte mândri este prima etapa a Spitalului pentru copii Marie Curie (#NoiFacemUnSpital, proiectul Asociaţiei Dăruieşte Viaţă) şi aşteptăm cu nerăbdare începerea etapei doi a acestui proiect – premieră pentru România. Este un proiect la care lucrăm deja de 5 ani şi care poate fi o referinţă valoroasă de inovaţie arhitecturală atât în România, cât şi la nivel internaţional.

Aici regăsiţi câteva repere privind inovaţiile pe care le-am implementat la Marie Curie.

Tot recent am livrat servicii de proiectare în sistemul public în diferite faze pentru Spitalul Judeţean Focşani, Spitalul Judeţean Sibiu, Institul Inimii din Târgul Mureş, o extindere pentru Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi, Secţia de Oncologie de la Spitalul Elias din Bucureşti, Secţia de pediatrie din Spitalul Judeţean Piatra Neamţ, spitale modulare precum cel din Constanţa din cadrul Spitalului de Boli infecţioase, sau cel din cadrul Spitalului Judeţean din Baia Mare. Pe lângă acestea, am încheiat proiecte din sistemul de sănătate privat, cum ar fi clinici şi centre medicale (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Sibiu, Tg. Mureş, Tulcea, Constanţa, Alba-Iulia, Bacău, etc.), laboratoare de analize medicale, farmacii, etc.

Proiecte pe care le-am început anul trecut şi care continuă în acest moment includ atât spitale publice cât şi private, în domeniul oncologiei, chirurgiei plastice, psihiatriei, neurochirurgiei, ş.a., în aproape toată ţara. În Moldova oferim asistenţă tehnică în şantiere la Iaşi, iar în proiectare la Piatra Neamţ, Iaşi, Bacău, Suceava, etc. În sudul ţării avem proiecte în execuţie în Bucureşti, Constanţa, Tulcea, etc. şi în proiectare în Bucureşti, în judeţele Dolj, Olt, Caraş Severin, Constanţa, Tulcea, Ploieşti, Argeş, etc. În zona de nord a ţării avem şantiere deschise la Timişoara, Sibiu, Cluj-Napoca şi în proiectare în judeţele Cluj, Alba, Sibiu, Braşov, Timişoara, Oradea, Mureş, Maramureş, etc.

Toate aceste proiecte, prin volumul lor şi faptul că beneficiarii au început în ultima perioadă să se orienteze către lucrul cu specialişti, arată anumiţi paşi înainte ai sistemului către modernizare şi înnoire. 

Din punctul de vedere al impactului, vorbim de spitale de copii care au fost proiectate de noi cu spaţii de joacă care au un efect profund asupra psihicului acestor mici pacienţi, cu spatii pentru parinti si personal – solutii ce ofera inceredre si speranta acestora. Vorbim de spitale care integrează natura în spaţiile interioare şi care iar, contribuie la vindecare, iar efectele sociale se vor vedea pe termen lung.     

Cum colaboraţi cu ceilalţi actori implicaţi în realizarea unui proiect de arhitectură medicală (medici, ingineri, constructori, autorităţi etc.)?

Pentru a avea un proiect de succes, atât din punct de vedere financiar dar şi eficient şi customizat pe nevoia utilizatorului, este important să studiem această nevoie într-un mod cât mai real, realizând studii complexe pentru a identifica structura de spital optimă.

Echipele pluridisciplinare pe care le implicăm în procesul de proiectare au un aport mare la stabilirea nevoilor reale, privind domeniul din unghiuri diferite şi astfel definind soluţii customizate. Când vorbim despre echipe pluridisciplinare ne referim atât la medici dar şi la restul personalului care lucrează într-un spital, de asemenea ingineri de rezistenta, dar şi echipele de instalaţii, care au un rol major (investiţia în instalaţii reprezentând aproximativ 1/3 din costul unui spital). Autorităţile şi decidenţii finanţatori de asemenea sunt implicaţi în proces încă din faze incipiente, lor trebuie să le oferim întreaga perspectivă de studiu şi să înţelegem împreună nevoile extinse ale populaţiei adresate prin noul spital. De asemenea, implicarea pacienţilor şi a aparţinătorilor acestora este esenţială (de exemplu, prin workshopuri dedicate), deoarece într-un final spitalele trebuie să fie făcute pentru ei şi să ofere şanse reale la vindecare, inclusiv prin design şi arhitectură.

Care sunt planurile şi viziunea dumneavoastră pentru viitorul studio-ului dumneavoastră şi al arhitecturii medicale în general?

Principala noastră linie de business este cea de arhitectură medicală, TESSERACT fiind singurul studio de arhitectură local şi unul dintre puţinele din această regiune a Europei care s-a specializat pe acest domeniu. Proiectăm astfel spitale publice şi private, clinici medicale şi alte tipuri de clădiri cu destinaţie medicală, ca principal obiect de activitate al nostru.

În acelasi timp, proiectăm şi spaţii cu funcţiune logistică, de producţie, administrativă, office sau educaţională, în funcţie de solicitarile clienţilor.

În viitor, o direcţie în care dorim să ne implicăm mai mult este cea educaţională, în care să contribuim prin expertiza noastră la creşterea următoarelor generaţii de specialişti ai domeniului medical.