Arhiva Bancorex din perioada 1968-1989 va fi declasificată, la propunerea AVAS

Printre documentele care ar urma să fie făcute publice se numără situaţii privind încasările, plăţile şi disponibilităţile în valută, îndeplinirea planului de export-import, cheltuieli comerciale, licitaţii externe, acorduri bilaterale, aranjamente bancare sau contracte comerciale.

La categoria "strict secret" mai figurează referate de comision, ordine, instrucţiuni, note de serviciu ale BRCE, telegrame plăţi externe, note de fundamentare privind asimilarea în fabricaţie a unor produse, note privind situaţia planului valutar, situaţii privind debitarea unor conturi deschise la BNR, pe ani, corespondenţa privind Planul Naţional Unic de Dezvoltare Economico - Socială a RSR, pe ani, situaţii privind încasările şi plăţile valutare ale RSR pe ţări, ponderea valutelor din totalul încasărilor şi plăţilor, în devize convertibile, pe ani.

Fostul preşedinte AVAS Mircea Ursache a vorbit despre această intenţie a instituţiei încă din septembrie 2009.

Ursache a declarat atunci, pentru MEDIAFAX, că autoritatea pregăteşte un proiect de act normativ privind declasificarea documentelor BRCE, care va fi supus spre aprobare Guvernului. El aprecia că iniţiativa va fi "foarte interesantă" şi pentru analiştii economici, iar accesul la acest tip de documente trebuie să fie liber.

Proiectul iniţiat de AVAS, publicat pe site-ul instituţiei, prevede declasificarea unor documente cu nivel de clasificare "secret" şi "strict secret", prevăzute în două anexe. Actul normativ va avea avizul Ministerului Justiţiei şi al Serviciului Român de Informaţii.

Operaţiunea este justificată de expirarea termenelor de clasificare şi a faptului că dezvăluirea informaţiilor nu mai poate prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării, ordinea publică sau interesele persoanelor de drept public sau privat deţinătoare.

Documentele au fost clasificate conform unei hotărâri a Consiliului de Miniştri al României din 1972. Potrivit unei HG din 2002, deţinătorii de informaţii secrete de stat şi secrete de serviciu aveau obligaţia ca în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a hotarârii să prezinte persoanelor sau autorităţilor publice împuternicite propuneri privind încadrarea acestor informaţii în noi clase şi niveluri de secretizare.

În 1999, statul a preluat împrumuturile neperformante ale Bancorex, iar Banca Comercială Română (BCR) a absorbit restul activităţilor băncii. BCR este cea mai mare bancă din România în funcţie de active şi este controlată de grupul austriac Erste.

Erste Bank a preluat, în 2006, 61,88% din acţiunile BCR, pentru 3,75 miliarde de euro, de la stat, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi International Finance Corporation. Grupul austriac şi-a majorat ulterior participaţia la peste 69%, prin preluarea de acţiuni deţinute de salariaţii BCR.