Asociaţia Proprietarilor de Păduri: Sectorul forestier din economie contribuie cu 3,5% la formarea PIB

Contribuţia sectorului forestier este de 7% la exporturi şi, cu o cifră de aport net de peste 3 miliarde euro, este principalul contributor în echilibrarea balanţei valutare a României. „Ponderea industriei mobilei în aceste realizări a crescut constant, fiind în prezent de peste 53%, ponderi importante având tâmplăria şi binalele, panourile tehnice, furnirele şi alte produse din lemn. Ponderea exporturilor de cherestea este de sub 16%, iar a exportului de buştean/lemn brut de sub 2%”, se arată în documentul citat.

De asemenea, în sector sunt angajate 128.000 de persoane în mod direct, iar alte 186.000 de persoane în sectoare conexe. Industria de prelucrare a lemnului contribuie la ocuparea forţei de muncă în zonele mai puţin dezvoltate, prin crearea de unităţi de producţie.

„Per ansamblu, starea pădurilor României este bună: suprafaţa pădurilor a crescut la 6,9 milioane de hectare pădure, iar suprafaţa golurilor neimpadurite este de doar 78.000 de hectare (1% din suprafaţa pădurilor). România pune în valoare, chiar dacă luăm în calcul maximul volumului extras din păduri cu tot cu tăieri ilegale din perioada 2008-2013, sub 50% din creşterea pădurilor. A existat o creştere constantă a stocului de masă lemnoasă pe picior în pădurile României. Acest stoc de masă lemnoasă se reflectă în volumul de 322 mc/ha masă lemnoasă, unul dintre cele mai mari volume medii din Europa, mult peste media de 150 mc pe nivelul european”, se mai arată în documentul Nostra Silva.

Potrivit Asociaţiei, ponderea cea mai mare în ramura economiei forestiere o are industria mobilei, cu peste 53%, urmată de industria panourilor tehnice, binalelor, furnirelor, etc. „Exporturile de buştean şi cherestea au scăzut ca pondere sub 20% în ultimii ani”. În acelaşi timp, „România a devenit, cu importuri totale de aproape două milioane de metri cubi de buştean şi 500.000 mc cherestea, un mare importator de resursă”.

Pe plan naţional, precizează Nostra Silva, pe fondul îngrijorărilor privind starea pădurilor amploarea fenomenului tăierilor ilegale, au fost luate măsuri decisive pentru combaterea acestui fenomen:
- în 2014 a fost operaţionalizată dezvoltarea sistemului SUMAL prin aplicaţia Radarul Pădurilor, ceea ce a condus în 2015 la o înjumătăţire a tăierilor ilegale;
- în 2015, tăierile ilegale au fost incluse ca ameninţare în Legea Siguranţei Naţionale, având ca efect intensificarea acţiunilor de control;
- la finalul anului 2016 a fost modificată legea contravenţiilor silvice, în paralel cu sancţiunile pentru combaterea tăierilor ilegale fiind introduse şi sancţiuni pentru abateri administrative.

Conform datelor Inventarului Forestier Naţional (IFN), rezultatele primului ciclu de inventariere, în cifre sintetice starea pădurilor se reflectă astfel:
- Suprafaţa pădurilor a crescut constant, fiind estimată în acest moment la 6,9 milioane ha. Există importante suprafeţe cu vegetaţie forestieră în afară suprafeţei fondului forestier naţional.
- Fenomenul tăierilor ilegale a afectat fondul forestier naţional, ca urmare a slăbiciunii instituţionale şi a vidului legislativ în momentul primelor etape de retrocedare a pădurilor, în special prin Legea 18/1991. Important este că inclusiv acele suprafeţe de pădure brăcuite sau tăiate la ras, au rămas cu categoria de folosinţă forestieră, aceasta fiind explicaţia faptului că suprafaţa pădurilor nu a scăzut, chiar a crescut constant prin împăduriri şi extinderea naturală a vegetaţiei forestiere.
- În acest moment, din cele 6,9 milioane ha păduri, avem 66.636 ha terenuri „goale” (drumuri, administrative etc.) şi 78.456 ha destinate împăduririi, încă neregenerate.
- Creşterea pădurii în România este evaluată la 54 de milioane de metri cubi. Volumul legal exploatat a fost în medie, în ultimii ani, de 18 milioane mc. Astfel, chiar dacă luăm în calcul şi volumul raportat de IFN, de 26,8 milioane mc, volum total „dispărut” din păduri, extragerea totală este sub 50% din creşterea pădurilor, mult sub media UE de 60%.
- Stocul de lemn din păduri este estimat de IFN la 2,2 miliarde mc, mult peste stocul estimat la precedentul IFN, din 1986.
- România are un deficit de arborete în clasele VI şi VII de vârstă - arboretele exploatabile - şi un excedent în clasele III şi IV de vârstă. Aceasta înseamnă că pe termen scurt şi mediu (10-20 de ani) volumul posibil de extras din păduri va rămâne constant sau va creşte uşor, dar pe termen mediu volumul posibil de extras va creşte semnificativ.

„Astăzi, România exploatează mai puţin decât se exploata că medie în perioada comunistă, şi erau cu siguranţă şi atunci tăieri ilegale, în mediul rural lemnul de foc se asigura din aceleaşi surse ca şi acum”, concluzionează Nostra Silva.

Citeşte şi: VIDEO Preşedintele Klaus Iohannis a plantat un puiet de Ziua Naţională a Pădurii

Citeşte şi: Sancţiunea pe care România o riscă din partea UE din cauza unei legi pe care parlamentarii nu se înţeleg. Cum au ajuns tăierile ilegale de păduri motiv de dispută

Citeşte şi: Păduri tăiate ilegal: Aproape 24.000 de metri cubi au dispărut din cinci judeţe ale României