Autostrada Transilvania, la un deceniu de la prima panglică tăiată: Are mai puţin de 80 de km, iar cele două sectoare date în folosinţă nu sunt legate între ele

Primul tronson din Autostrada Transilvania a fost deschis circulaţiei în urmă cu aproape zece ani, măsurând atunci 42 de kilometri. După un deceniu, autostrada are mai puţin de 80 de kilometri, însă cele două sectoare date în folosinţă nu sunt legate între ele.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere susţine că până la sfârşitul anului se va circula continuu pe cel puţin 100 de kilometri de autostradă.

Primii o sută de kilometri de autostradă pe care se va putea circula continuu

Toate speranţele ardelenilor de a circula pe un tronson continuu de peste o sută de kilometri se leagă de finalizarea, anul acesta, a secţiunilor aflate între Câmpia Turzii şi Ungheni. Aşa ar ajunge Autostrada Transilvania să fie o „autostradă în toată puterea cuvântuluI”, după cum explică şi purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Şerbănescu.

Astfel, dacă în prezent cel mai lung tronson continuu din Autostrada Transilvania măsoară aproximativ 61 km (între Câmpia Turzii şi Nădăşelu), la finele acestui an ar urma să aibă aproximativ 108 km şi să lege Nădăşelu de Ungheni.

„Este o bornă”, recunoaşte Alin Şerbănescu.

De altfel, CNAIR susţine că până la sfârşitul anului vor fi deschişi în total alţi 38.9 km din Autostrada Transilvania: loturile 2 şi 3 din secţiunea Ogra - Câmpia Turzii şi subsecţiunea Biharia – Borş din Secţiunea 3C: Suplacu de Barcău – Borş.

Estimările CNAIR sunt nerealiste, susţine însă Asociaţia Pro Infrastructură, care argumentează cu stadiul lucrărilor din teren, urmărite şi fotografiate de membrii comunităţii.

„Sectorul de 17,9 km din Autostrada Transilvania (A3) dintre Iernut şi Cheţani are doar şanse teoretice să fie deschis până la sfârşitul lui 2019 din cauza problemelor financiare ale constructorului (Astaldi) şi birocraţiei nerezolvate. Sperăm că la finalul anului viitor vom circula neîntrerupt pe 110 km ai Autostrăzii Transilvania între Nădăşelu şi Aeroportul Târgu Mureş", a transmis Asociaţia Pro Infrastructură într-o postare pe pagina oficială de pe Facebook.

În 2018, Autostrada Transilvania s-a mărit cu 23,3 kilometri, însă aproape jumătate din aceştia erau finalizaţi deja de un an. Nu au putut fi daţi în folosinţă din cauză că lucrările la Nodul Gilău nu erau gata. Practic, aproape 10 kilometri au stat închişi timp de un an, secţiunea Nădăşelu-Gilău fiind numită „autostrada muzeu”.

În toamna anului trecut a fost deschisă circulaţiei şi secţiunea între Iernut şi Ungheni, adică 13,7 kilometri de autostradă parte din A3. Pentru ca această secţiune să fie unită cu cea existentă, este necesară finalizarea lucrărilor la tronsonul cuprins între Iernut şi Câmpia Turzii, lucrări despre care CNAIR spune că vor fi gata în 2019.

Dorin Florea, edilul din Târgu Mureş, următorul oraş care ar fi legat de Autostrada Transilvania după finalizarea acestor lucrări, spune că aşteaptă ca cei care s-au angajat să construiască autostrada să o şi facă.

„Au responsabilitatea cei care s-au angajat să facă asta. Şi dacă s-au angajat, aşteptăm să o fie o realizare. Şi Consiliul Judeţean să facă legăturile, să nu rămână doar o autostradă suspendată la Târgu Mureş. Ce să spun, că ne bucurăm? Aşteptăm să fie gata!”, a declarat Florea pentru MEDIAFAX.

Alţi peste o sută de kilometri, doar pe hârtie, blocaţi în birocraţie şi proceduri

Patru dintre subsecţiunile din Autostrada Transilvania ce ar urma să fie construite spre Oradea (Nădăşelu-Mihăieşti, Mihăieşti-Zimbor, Zimbor-Poarta Sălajului şi Nuşfalău-Suplacu de Barcău) sunt în procedura de validare, după ce documentaţiile iniţiale, depuse de CNAIR în noiembrie anul trecut, au fost respinse de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP).

CNAIR transmite că documentaţiile au fost revizuite şi retransmise spre validare şi estimează că respectivele contracte de proiectare şi execuţie vor fi semnate în trimestrul al III-lea din 2019.
Întârzierea de câteva luni cauzată de respingerea documentaţiilor afectează aproximativ 55 km din Autostrada Transilvania.

În ceea ce privesc secţiunile Poarta Sălajului - Zalău şi Zalău–Nuşfalău, în total 31 km, acestea se află în procedura de elaborare a documentaţiei, iar contractele pentru proiectare şi execuţie ar urma să fie semnate, conform CNAIR, în trimestrul IV din 2019.

Pentru Secţiunea 3C Suplacu de Barcău - Borş, Subsecţiunea 3C1 Suplacu de Barcău–Chiribiş şi Subsecţiunea 3C2 Chiribiş - Biharia, ofertele sunt în proces de reevaluare, urmând să fie semnate contractele pentru proiectare şi execuţie.

În ceea ce priveşte Lotul 1 Târgu Mureş - Ungheni şi drumul de legătură, rezultatul procedurii de atribuire a fost contestat, semnarea contractului fiind condiţionată de hotărârea instanţei.
Alin Şerbănescu spune că birocraţia reprezintă cea mai mare piedică în dezvoltarea infrastructurii.

"Practic, tot ce înseamnă birocraţie excesivă ne întârzie semnarea contractelor. După vin alte întârzieri, care înseamnă identificarea terenurilor pentru exproprieri, relocarea utilităţilor. Cumulul acesta de hârtii ne creează întârzieri peste întârzieri. Cu tot cu contestaţiile, actele creează 50% din întârzieri", explică purtătorul de cuvânt al CNAIR.

Autostrada Transilvania, printre proiectele prioritare ale Alianţei Vestului

Alianţa Vestului, care include oraşele Cluj, Oradea, Arad şi Timişora, a avut recent o întâlnire cu reprezentanţi ai Comisiei Europene.

„Am avut o întâlnire cu Comisia Europeană unde am prezentat marile proiecte de infrastructură şi, evident, ne dorim un parteneriat cu Comisia şi Guvernul României pentru a pune în practică. Suntem interesaţi să conectăm cele două capitale de regiuni Timişoara cu Clujul prin Arad şi Oradea, să modernizăm infrastructura rutieră dintre cele două capitale - realizarea Autostrăzii Transilvania între Cluj şi Oradea, apoi centură în jurul oraşului Oradea şi drumul expres Oradea-Arad pe acel traseu Via Carpatia. Discutăm şi despre un tren de mare viteză, 160 km/h, se proiectează relaţia Timişoara-Arad şi ne interesează Arad-Oradea şi Oradea-Timişoara", a declarat pentru MEDIAFAX Gheorghe Falcă, primarul Aradului.

Legătura cu alte autostrăzi din ţară

Potrivit CNAIR, tot în 2019 ar urma să fie finalizate şi celelalte două loturi rămase din A10 (Sebeş-Turda), ceea ce ar însemna că Autostrada Transilvania va fi legată de A10 şi implict de A1 şi, astfel, se va putea circula neîntrerupt pe autostradă între Cluj şi Sibiu. În ceea ce priveşte legătura cu celălalt tronson al A3 deschis circulaţiei (Bucureşti-Ploieşti), aceasta nu mai este o prioritate, după ce autorităţile au renunţat la proiectul de a construi pe traseul Făgăraş-Sighişoara-Târgu Mureş şi s-a ales varianta Sibiu-Sebeş-Turda.

Autostrada Transilvania ar urma să lege graniţa de vest cu cea de est a României, după finalizarea autostrăzii Târgu-Mureş-Iaşi-Ungheni (A8), plănuită de CNAIR şi a cărei construcţie a fost aprobată de Parlament în noiembrie 2018. Licitaţia privind completarea studiului de fezabilitate al A8 a fost lansată de CNAIR la începutul lunii februarie.

Primii 42 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania au fost inauguraţi în decembrie 2009 de Emil Boc, premier interimar la acea dată. Actualul edil al Clujului a tăiat panglica alături de ministrul interimar al Transporturilor de atunci, Radu Berceanu. La eveniment au fost prezenţi şi reprezentanţi ai conducerii companiei Bechtel, care a fost desemnată să construiască A3.

Ioan Rus, fost ministru de Interne, i-a luat-o atunci înainte premierului, ajungând la Turda şi declarând că proiectul aparţine în exclusivitate Gurvernului Adrian Năstase şi că acel guvern ar fi reuşit să-l finalizeze până în 2012 dacă ar fi rămas la putere.

Guvernul Adrian Năstase aproba, la data de 18 noiembrie 2003, prin OUG 120 „demararea procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel International Inc. în vederea încheierii contractului de proiectare, construire şi finanţare a Autostrăzii Braşov – Cluj – Borş”. Contractul avea o valoare de 2,25 miliarde de euro, iar autostrada era împărţită în 8 secţiuni, urmând să includă realizarea a 19 noduri rutiere, 300 de poduri şi 73 de pasaje.

Lucrările pe Secţiunea 2B (Câmpia Turzii – Gilău) şi pe Secţiunea 3C (Suplacu de Barcău – Borş) au început în iunie 2004, iar prima porţiune, de 42 de kilometri, a fost inaugurată pe 1 decembrie 2009. Până la rezilierea contractului cu americanii de la Bechtel, aceştia au mai construit încă 10 kilometri.

Contractul cu Bechtel a fost reziliat în 30 mai 2013, an în care autostrada ar fi trebuit să fie finalizată, iar construcţia autostrăzii a fost reatribuită pe tronsoane. În total, către compania Bechtel s-a plătit suma de aproximativ 1,5 miliarde euro, deşi lucrările au ajuns la aproximativ 20% din întreaga autostradă.

DNA a deschis un dosar privind dispariţia contractului cu compania americană Bechtel, însă acesta a fost clasat în 2016.