Avertisment BNR: O cincime din creditele corporate de 200 mld. lei sunt garantate de stat

BNR vine şi atenţionează că în perioada următoare multe dintre creditele garantate de stat acordate în anul 2022 nu vor mai avea dobânda subvenţionată astfel că „este necesară o monitorizare atentă a acestora, fiind posibilă materializarea unor riscuri ce derivă din acest aspect”.

Creditele cu garanţie de stat acordate companiilor au ajuns la sfârşitul primului trimestru (T1) din 2023 la aproape o cincime (18%) din portofoliul de credite acordate acestui sector, în „dinamică alertă” cu 38% în martie 2023 faţă de martie 2022. Totodată, aceste credite sprijinite pe programele din schema de ajutor de stat IMM Invest Plus au contribuit cu o treime la majorarea stocului de credite corporate între martie 2022 şi martie 2023, respectiv cu 8,9 mld. lei din creşterea stocului creditelor pentru firme din acest interval, de 27,9 mld. lei, după cum menţionează BNR în cel mai recent raport asupra stabilităţii financiare.

La finele lunii martie 2023 stocul credi­te­lor totale pentru companii acordate în lei însuma aproape 105 mld. lei, în timp ce sto­cul creditelor corporate în valută ajunsese la echivalentul a 95,5 mld. lei, deci în total 200 mld. lei. Deşi, în acest mo­ment, expunerile garantate de stat înre­gistrează o rată a creditelor neperfor­mante (NPL – nonperforming loans) mai bună de­cât media pe economie (2,4% versus 4,1% în martie 2023), aceste credite bene­fi­ciază de subven­ţionarea de către stat a do­bânzii în primul an de la acordare, susţine BNR.

„Având în vedere că în perioada următoare multe dintre creditele garantate de stat acordate în anul 2022 nu vor mai avea dobânda subvenţionată, este necesară o monitorizare atentă a acestora, fiind posibilă materializarea unor riscuri ce derivă din acest aspect“, atenţionează BNR.

Deşi s-au dovedit eficiente, programele guvernamentale de sprijinire a creditării sectorului neguvernamental, îndeosebi IMM Invest plus, trebuie orientate treptat către segmente cu valoare adăugată ridicată şi un grad de tehnologizare superior, pentru a facilita tranziţia digital, recomandă specialiştii de la banca centrală.

Pe de altă parte, „programele guvernamentale ar trebui definite în corelaţie cu politicile economice şi industriale naţionale şi europene, cu scopul de a sprijini schimbarea structurală a economiei înspre una cu valoare adăugată superioară”, pentru a facilita şi implementarea recomandărilor Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială, susţine banca centrală.

România are în prezent cea mai mare expunere a băncilor asupra sectorului guvernamental din UE.