Avertisment pentru multinaţionalele care operează în zone de război

Acuzaţiile, menţinute împotriva Lafarge ca entitate juridică, nu numai împotriva executivilor săi, evidenţiază decizia dificilă pe care o au în faţă companiile din zonele de război de a-şi continua sau nu operaţiunile comerciale în zonele respective, notează Financial Times.

În prezent, alte două companii franceze, CEA şi EDF colaborează cu compania rusă Rosatom în do­meniul energiei nucleare civile. Cele trei companii au încheiat la sfârşitul anului 2021 o declaraţie comună de intenţie pentru dez­voltarea R&D pe termen lung în acest domeniu, potrivit neimagazine.com. Rusia ar fi răspuns la decizia Finlandei de a intra în NATO în contextul invaziei ruse din Ucraina etalându-şi armele nucleare la graniţă.

Curtea supremă franceză a stabilit un precedent anul trecut hotărând că transferarea conştientă a unor sume mari de bani către o organizaţie criminală este suficientă pentru a constitui complicitate, indiferent de interesele comerciale.

Mai mulţi foşti executivi de top ai Lafarge, inclusiv fostul CEO Bruno Lafont, au fost acuzaţi separat de finan­ţarea terorismului şi punerea în pe­ricol a vieţilor altora.

Compania a de­clarat anterior că toţi foştii angajaţi anchetaţi au părăsit grupul şi a respins acu­zaţiile de complicitate la crime îm­potriva umanităţii în contextul legă­tu­ri­lor comerciale cu grupurile de militanţi din zonă.

Lafarge este prima companie care ar putea fi judecată pentru complicitate la crime împotriva umanităţii în Franţa. O anchetă a unui comitet din cadrul guvernului francez a găsit că plăţile către ISIS au fost realizate cu acordul companiei mamă a Lafarge în perioada 2013-2014.

În noiembrie 2015, Parisul a suferit o serie de atacuri teroriste coordonate de ISIS. Atacatorii au ucis 130 de persoane, dintre care 90 la teatrul Bataclan. Alţi 416 au fost răniţi. Franţa era în alertă de la atacurile din ianuarie 2015 asupra birourilor Charlie Hebdo.

„Când crime grave sunt comise, nu numai liderii politici şi militari trebuie traşi la răspundere, ci şi jucătorii economici“, arată Claire Tixeire, consilier juridic la European Centre for Constitutional and Human Rights, unul dintre reclamanţii din acest caz.

„Sperăm că va exista un proces în viitorul apropiat“, a adăugat aceasta.

Cazul Lafarge, care a provocat o adevărată furtună publică pentru una dintre cele mai importante companii industriale ale Franţei, are legătură cu o fabrică din Siria pe care grupul a menţinut-o deschisă timp de peste trei ani după izbucnirea războiului civil din 2011.

Plăţile de 13 milioane de euro pe care Lafarge este acuzată că le-ar fi transferat prin intermediul subsidiarei sale siriene către mai multe grupuri armate, inclusiv ISIS, precedă fuziunea de 41 miliarde de euro a Lafarge cu compania elveţiană Holcim, în urma căreia a luat naştere, în 2015, cea mai mare companie de ciment din lume.

Decizia instanţei franceze din acest an urmează unui recurs depus de două organizaţii non-guvernamentale şi un grup de foşti angajaţi locali împotriva unei decizii anterioare care respinsese acuzaţiile.

Grupul Holcim a declarat că intenţionează să atace decizia instanţei la curtea supremă.