Avertizarea şefului BCE: Destrămarea zonei euro ar avea costuri ridicate. Ce s-ar întâmpla cu statele care ar ieşi din uniunea monetară

Draghi a încălcat, în interviul pentru FT, primul de la instalarea în funcţie în noiembrie, unul dintre tabuurile şefilor BCE, de a nu lua în calcul o destrămare a zonei euro.

Disponibilitatea lui Draghi de a discuta pentru zona euro un scenariu pe care predecesorul său, Jean-Claude Trichet, l-a descris pur şi simplu ca "absurd", scoate în evidenţă mizele ridicate ale crizei.

Ţările care ar părăsi uniunea monetară ar avea de înfruntat dificultăţi economice şi mai mari, a spus Draghi. Pentru membrii rămaşi în zona euro, legislaţia UE ar fi încălcată, iar despre astfel de situaţii "nu poţi să ştii unde conduc", a adăugat el.

Statele care ar abandona euro şi şi-ar deprecia propria monedă ar crea o inflaţie "accelerată" şi nu ar scăpa de nevoia de a face reforme structurale, însă dintr-o poziţie economică mult mai slabă, a declarat şeful BCE pentru FT.

Pentru a lupta împotriva crizei, Draghi a subliniat importanţa măsurilor fără precedent luate de BCE pentru consolidarea băncilor europene, între care şi prima ofertă nelimitată de împrumuturi pe trei ani, programată săptămâna aceasta. Bancherul a subliniat, însă, că politicienii trebuie să conducă iniţiativa de a restabili încrederea investitorilor în finanţele zonei euro, asigurând diciplina fiscală şi activarea tuturor atribuţiilor Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară.

BCE va putea acţiona ca agent al fondului european în operaţiunile de pe pieţele financiare din ianuarie, accelerând implementarea acestuia, a spus Draghi. Preşedintele BCE şi-a exprimat speranţa ca resursele fondului să fie suplimentate după o revizuire în martie.

"Cred că dacă poate dovedi că este util în actuala formă, acordul pentru creşterea capacităţii va fi mai puternic", a spus el.

Draghi a fost, însă, precaut în a comenta în detaliu despre programul BCE de achiziţie de obligaţiuni, prin care instituţia a cumpărat titluri, în principal ale statelor din sudul Europei, în valoare de circa 200 de miliarde de euro începând din mai anul trecut.

Mulţi politicieni şi economişti europeni susţin că singura soluţie la criză este o creştere puternică a porgramului, însă controversele declanşate de această posibilitate în interiorul BCE au fost evidenţiate la sfârşitul săptămânii trecute de Jürgen Stark, reprezentant al Germaniei la BCE, care a afirmat că a demisionat pentru că se opune achiziţiei de obligaţiuni.

Stark, care pleacă de la BCE la sfârşitul anului, a anunţat în septembrie că demisionează din "motive personale". Germanul a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, pentru o revistă germană: "Există o problemă majoră care explică demisia mea - nu sunt mulţumit de modul cum a evoluat această uniune monetară". Oficialul a făcut aluzie şi al programul de achiziţii de obligaţiuni.

Programul este justificat atâta timp cât canalele de transmitre în piaţă ale deciziilor de politică monetară nu funcţionează corespunzător, a spus Draghi. Oficialul a subliniat, însă, interdicţia UE pentru BCE de a finanţa guvernele.

Întrebat dacă această interdicţie limitează achiziţiile de obligaţiuni de către BCE, Draghi a preferat să sublinieze necesitatea ca guvernele să aibă încrederea investitorilor în privinţa diciplinei fiscale şi reformelor structurale.

Draghi a indicat că se opune fixării unei ţinte la BCE pentru randamentele obligaţiunilor statelor europene sau pentru diferenţa dintre aceste randamente şi cele ale Germaniei.

"Politica monetară nu poate face totul", a avertizat el.

Preşedintele BCE a părut să excludă măsuri neconvenţioanele, precum achiziţiile masive de obligaţiuni derulate în SUA şi Marea Britanie pentur susţinerea creşterii economice, chiar dacă uniunea monetară ar intra într-o recesiune puternică.