Banca Elveţiei impune un curs de minimum 1,2 franci/euro prin achiziţii nelimitate de valută

"Cu efect imediat, banca nu va mai accepta o rată euro/franc de sub minimul de 1,2 franci. Banca Naţională va impune acest curs minim cu determinare totală şi este pregătită să cumpere valută în catităţi nelimitate", se arată într-un scurt comunicat al instituţiei.

Francul a căzut cu 7% faţă de euro după anunţ, la un curs de 1,187 franci/euro.

Principalul indice al bursei elveţiene a crescut puternic în urma anunţului, urcând cu 3,5%. Creşterea accentuată a pieţei elveţiene a propulsat pe plus şi bursele europene, indicele FTSEurofirst 300 înregistrând o creştere de 1%.

Francul elveţian a crescut puternic în ultimele două luni, din cauza temerilor privind criza datoriilor de stat din zona euro şi problemele economice şi fiscale ale Statelor Unite, care au determinat investitorii să părăsească poziţiile pe bursele de valori şi de mărfuri, pe valute volatile şi obligaţiuni cu risc, pentru a se refugia în active cu randamente reduse, însă cu un grad ridicat de siguranţă.

Astfel, francul elveţian, aurul, yenul japonez, obligaţiunile guvernamentale japoneze şi titlurile de trezorerie SUA de pe piaţa secundară au crescut puternic, atingând maxime istorice. Francul a fost aproape de paritate cu euro pe 9 august.

Banca centrală a Elveţiei notează că, chiar şi la 1,2 franci pe euro, moneda locală este la un nivel prea risicat şi trebuie să mai scadă în timp.

Instituţia a mai stabilit o ţintă a cursului de schimb în 1978, faţă de marca germană, când francul se aprecia puternic în urma crizei petrolului.

"Ultima dată când au încercat asta a fost în anii '70, şi a mers pe termen scurt, însă cu costuri enorme şi cu o explozie uriaşă a inflaţiei drept consecinţă", a arătat directorul de strategie valutară al Bank of New York Mellon, Simon Derrick.

Companiile elveţiene au reclamat în repetate rânduri guvernului şi băncii centrale că aprecierea abruptă a francului afectează grav exportatorii, industria şi locurile de muncă. Exporturile generează circa jumătate din Produsul Intern Brut al Elveţiei.

Francul este pe un trend ascendent de trei ani, odată cu criza financiară mondială declanşată în septembrie 2008 de falimentul băncii americane de investiţii Lehman Brothers.

În această perioadă, moneda elveţiană a câştigat circa o treime în valoare.

În Europa de Est, aprecierea francului a cauzat probleme pentru persoanele şi firmele care au luat credite în monedă elveţiană. Situaţia este mai grav îndeosebi în Ungaria, unde creditarea în franci a fost foarte răspândită în anii anteriori crizei.

Elveţia avea, la jumătatea acestui an, rezerve internaţionale totale de peste 252 miliarde franci elveţieni (circa 210 miliarde euro).

Banca centrală administrează astfel rezerve de aur în valoare de 42,43 miliarde franci, 57,99 miliarde de dolari, 89,32 miliarde euro, 1.842 miliarde yeni japonezi (19,2 miliarde franci, 16 miliarde euro), 4,56 miliarde lire sterline (6,15 miliarde franci, 5,12 miliarde euro) şi 9,11 miliarde dolari canadieni (6,63 miliarde franci, 5,5 miliarde euro).

Decizia anunţată marţi de Banca Elveţiei, printr-un limbaj neobişnuit de dur, a generat speculaţii pe pieţe că Japonia ar putea urma exemplul, luând măsuri agresive pentru plafonarea yenului.

Banca centrală a avertizat că avansul economic, de 2,3% în trimestrul al doilea, va încetini puternic în următoarele luni, din cauza impactului aprecierii francului asupra exporturilor, de la ceasuri de lux la medicamente.

Banca Centrală Europeană a anunţat că Banca Elveţiei a luat decizia anunţată marţi pe cont propriu. Preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, a cerut în luna august ca ţările să nu se angajeze pe cont propriu în intervenţii pe pieţele valutare, ci să acţioneze coordonat.

Analiştii consideră că banca centrală va putea menţine cursul peste 1,2 franci/euro, însă eficacitatea măsurii va depinde de evoluţia crizei datoriilor de stat din zona euro.

"În situaţia foarte probabilă ca criza din zona euro să se înrăutăţească în următoarele luni, intervenţia s-ar putea dovedi foarte costisitoare pentru Banca Elveţiei", comentează Jane Foley, strateg valutar senior la Rabobank.

Intervenţia agresivă anunţată marţi a fost facilitată şi de sprijinul primit în ultima perioadă de Banca Elveţiei de la politicieni şi de la mediul de afaceri elveţian, care au susţinut ideea unei ţinte a cursului de schimb.

Solidaritatea politică de care se bucură instituţia contrastează cu situaţia de la începutul acestui an, când banca centrală a fost criticată dur din cauza pierderilor uriaşe înregistrate anul trecut în urma operaţiunilor de plafonare a cursului francului.

Odată ce economia a început însă să simtă efectele grave ale aprecierii necontrolate a francului, cu un impact îndeosebi dur asupra exporturilor şi turismmului, banca centrală a câştigat susţinerea politicienilor şi companiilor.