Bancă: Intervenţiile statului în economie influenţează ROBOR

„Ştim şi noi - discuţiile legate de ROBOR sunt în topul subiectelor de interes în acest an, mulţi clienţi ne întreabă detalii despre el şi cum vedem evoluţia acestuia. E clar - e ceva important, cu atât mai important cu cât ratele câtorva milioane de clienţi, nu doar BT, ci clienţi ai tuturor băncilor din România, sunt influenţate de evoluţia ROBOR. Dar ce este mai exact ROBOR-ul? E un indice care se calculează printr-o formulă nu foarte complicată, clar stabilită, sub monitorizarea Băncii Naţionale a României (BNR) şi calculată cu ajutorul companiei de informaţii financiare Thomson Reuters (companie care există din 1851 şi care calculează inclusiv dobânzi de referinţă LIBOR şi EURIBOR, folosite la nivel mondial)”, scrie într-un articol publicat vineri pe blogul BT.

Mai exact, ROBOR-ul se calculează zilnic că medie aritmetică a cotaţiilor de rată de dobânda pentru lei, utilizate de zece bănci mari din România, fiind rată de dobânda la care o banca împrumută lichiditate altor bănci.

„Din calcul se exclud extremele (cea mai mare şi cea mai mică rată a dobânzii) pentru a fi cât se poate de relevant acest indice. Astfel, putem spune despre ROBOR că este un preţ al banilor în termen de dobânda – un fel de referinţă – adică un reper al costului banilor pentru o moneda locală. Indicele ROBOR se formează în funcţie de cererea şi oferta de lichidităţi pe piaţă monetară, pentru diferite perioade de timp, fiind influenţat de o serie de factori, printre care menţionăm inflaţia şi aşteptările inflaţioniste, percepţia de risc investiţional, condiţiile de lichiditate la momentul respectiv etc. Da – ştim, poate sună complicat. Însă este important să ştii că ROBOR se determină foarte transparent, reprezintă un preţ al banilor şi un reper al evoluţiei ratelor dobânzilor din piaţă bancară, fiind calculat şi publicat atât pe platforma Thomson Reuters, cât şi pe site-ul BNR, într-un mod clar stabilit şi urmărit de către instituţii financiare locale/internaţionale, de către autorităţi”, au mai subliniat reprezentanţii BT.

În plus, ROBOR-ul este anunţat de BNR zilnic, atât pe site-ul instituţiei, cât şi pe alte site-uri care oferă informaţii financiare.

Astfel, dacă ROBOR creşte, este un semnal că ratele de dobândă pentru clienţii finali (la depozite şi la credite) vor creşte, iar dacă ROBOR scade, este un semnal că ratele de dobânda vor scădea.

„De-a lungul timpului, au fost perioade în care ROBOR a scăzut şi perioade în care ROBOR a crescut. De exemplu, în ultimii zece ani, cel mai mare ROBOR la 3 luni a fost în martie 2009, când s-a înregistrat o rată de 18,3%. Minimul a fost în martie 2016 cu o rată de 0,8%. Aceste exemple ne arată că ROBOR este o rată de dobândă vie, care se mişcă în permanenţă. Practic, ROBOR fluctuează în funcţie de condiţiile economice, de rata inflaţiei şi banii disponibili în piaţa bancară. Băncile nu au niciun interes să influenţeze ROBOR-ul tocmai pentru că acesta reflectă un cost, atât pentru credite, cât şi pentru depozite. Astfel, dacă ROBOR creşte, cresc veniturile unei bănci, însă cresc şi costurile pentru bănci, pentru că atunci băncile se vor finanţa mai scump în pieţele financiare sau prin depozite atrase de la clienţii săi”, au detaliat reprezentanţii BT.

Mai mult, aceştia explică motivele pentru care ROBOR este folosit în prezent de către băncile din România pentru a stabili nivelul dobânzilor.

„De ce sunt dobânzile la credite legate de ROBOR? E simplu – a fost decizia Statului Român, care, în 2010, a legiferat prin Ordonanţă de Urgenţă 50 (OUG 50) condiţiile în care se pot acorda credite. Astfel, statul (în urmă unei Directive Europene) a decis că se pot acorda credite fie cu rată de dobânda fixă, fie cu rată dobânzii corelată la un indice de referinţă. S-a ales acest indice de referinţă (ROBOR), deoarece este o practică folosită la nivel internaţional, în plus stabilirea acestuia se face transparent. Prin această Ordonanţă, Statul a decis să protejeze populaţia de eventuale creşteri ale ratelor dobânzilor la credite care vin în urma unor decizii unilaterale ale băncilor”, au explicat reprezentanţii Băncii Transilvania, pe blogul băncii, vineri.

Astfel, în prezent, în baza obligativităţii din lege, contractele de credit, în lei, cu dobândă variabilă, menţionează o dobândă compusă din ROBOR + o marjă fixă a băncii.

„În acest fel, pentru o bancă, ROBOR este costul materiei prime, iar marja este câştigul din care se acoperă costurile (chirii, consumabile, ATM-uri, software, salarii etc.) şi eventual profitul. De altfel, nu se poate stabili o relaţie direct proporţională între rentabilitatea capitalurilor băncilor şi nivelul ROBOR în perioada 2008-2018. Pentru că rezultatul sectorului bancar depinde de o serie de factori care influenţează atât veniturile, cât şi cheltuielile, printre care menţionăm dinamica creditării, nivelul ratei creditelor neperformante, investiţiile în digitalizare etc.”, au adăugat reprezentanţii BT.

În plus, aceştia au mai susţinut că BT şi băncile, în general, lucrează cu cei mai buni economişti şi analişti, însă nimeni nu poate prezice cu exactitate ce nivel va avea o rată de dobândă medie (ROBOR sau EURIBOR), la un moment dat, pentru că aceasta depinde de o mulţime de factori greu de prezis, măsurat sau influenţat.

„Inclusiv intervenţiile Statului în economie sau deciziile de politică economică şi fiscală influenţează radical evoluţia ROBOR, alături de inflaţie sau evoluţiile externe”, au concluzionat reprezentanţii Băncii Transilvania.